IMPARARE IL BUCCHERESE
PICCOLO DIZIONARIO BUCCHERESE-ITALIANO
elenco in costruzione ..

a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

N N  
n (es. nciu) un (es un poco)  
na una   
nàca Amaca:  Chi caristi da naca?
nanfarùsu Rinolalia (parlare con suono nasale)  
nànnu, nanna Nonno:,nonna 

ma 'nnanna fici a pasta
a mia nun mi ni desi

Ma'nnannü campà finü a novant'annî

Se ma'nnannu nun fossi mortu
fussi ancura vivu
nànnu hanno  
nannucàstru bisnonno acquisito  
nannùcu Bisnonno:   
nappa scodella  
nappi ne ha avute  
na'ppaura non aver paura  
nàppiri,  Avere:   
nàsca nàschi Narici:   
nàsciri nascere

Na vota i citroli i siminaunu.
Ura nasciunu suli.

Oggi nasciunu tutti  cull'uocchi aperti

nàssa gabbia per galline  
naticarèdda sculacciata A vò e di la vò dormi stu figghiu e si fa la vò. E se stu figghiu nun moli durmmiri naticareddi si quantu n'aviri e n'aviri a cinqucentu, figghiu d'oru e figghiu d'argentu! 
natìcchia chiavistello  
nàtichi natiche  
ncaddarùtu indurito  
ncàgghiu Molletta:   
ncapizzàri accostare:   
ncapunìri intestardire  
ncarcàri pressare, evidenziare è vistuta di niuru ncarcatu... Da testa e pieri...
ncarmàri   Setti sarm'i favî
fan'o Mazzarinu
-Se gn'ià ncarma a lupa
ncarràri urtare   
ncarzaràri,  Imprigionare:   
ncasàri chiudere dentro  
ncastagnàtu tostato  
ncazzàri infuriare  
Ncazzùsu  Irascibile  
ncènzu Incenso:   
nchiànu fuori Cu püncîrî si sentî  niescî 'nchianü 
nchiappata impedita goffa molle  
nchiavàri inchiavare   
nchimàri imbastire  
nchiòstru Inchiostro:   
nchiùriri chiudere  
nchiùsu chiuso  
nchiuvàri Inchiodare:   
nciddra. anguilla  
nciliàri imbrattare  
ncinàgghia zona inguinale  
ncìnta incinta  
nciòva Sardina:  
nciòva,  Acciuga:   
nciràta mantella in plastica  
ncìu un poco  
Nciùna Angolo:   
Ncòddu Addosso:   
ncòrpu Infarto:   
ncranàta (a) inclinata il continuo inclinarsi per manifestare la gioia. Nel vernacolo buccherese spesso " gl" e "cl " diventano " gr , o cl ", come dicevano, ad esempio, i nostri genitori all' arrivo degli alleati inglesi : (..." trasínu i ngrisi " ).(nello benintente)
ncrasciatu zozzo,  
ncruccàri appendere ( o croccu)  
ncuddàri Incollare:   
ncuddùsu appiccicoso  
ncugnàri,  pressare

Mî pürtà a 'ncugna mmurü 

ncugnàri,  Accostare:   
ncunigghiùni inginocchiato ncünîcchiünî cüttünî
cüttünî cugghìa
ncuitari inquietare NNa chiana di Catania
'mparrinu macabbunno
va ncuitannu fimmini
ncùnia incudine  
ncurpari Incolpare:   
ncurunàtu incoronato Si criri re ‘ncurunatu
ncùttu Stretto (vicino):   
nènti Niente: 

I sordi ianu l'ali si n'avuoluno commu nenti

Na bona parola 'ncosta nenti e vali assai

Nne parentî  nun c'iaccattarî  mai nentî
Nuddu fa nenti ppi nenti
Tri su li putenti:
U re, u papa e cunn'a nnenti.
nfàccia di fronte  
nfirmièra Infermiera:   
nfirracchiàtu furbo  
nfirriàtu furbo  
nfraricìri infradicire  
nfùscu, nfuscàtu annebbiato:   
ngaggiàri assumere ingaggiare  
Ngìdda Anguilla:   
nginàgghia inguine  
ngiùria soprannome  
ngnilàta Gelata:   
ngrasciàtu Sporco:   
ngràtu ingrato Fatti 'ngratu se vuoi essiri amatu
nguaiàri inguaiare  
niàri Negare: 

E Pietru nìa pa prima vota
di canosciri l’amicu di na vota

niàvulu diavolo

Miegghiu 'nniavulu tri centunzi
no nu sceccu tri dinari

niàutri Noi:   
nichè volutamente

Ha fattu apposta?
No a nichè

nichìttu,  Piccolino;   
nìcu piccolo: 

Figghi nichi peni nichi
figghi ranni peni ranni

L'arbulu s'addizza quann'è nicu
U pisci rossu (o ranni)
si mancia u pisci nicu
Niculìzia Liquirizia  glycyrrhiza glabra  
nièddu Anello:   
nièggia Nebbia:   
nièsciri uscire Cu niesci arriniesci 
Mi niscì a casiedda o cuori!

Nun'niesciri fuora do siminatu

Nün tràsîrî 'i ünnî niscistî
S'antracchia e niescî
Nìggiu granoturco  
Nìnciri, Alzare:   
nipitièdda nepitella (erba selvatica)  
nipùti nipote  
niputìttu nipotino  
nirbùsu, a nirbùsa Nervoso:   
nìru Nido:   
nissùnu nessuno Cu fa centü e nün fa unu  nün fa mierütü a nîssunü
niùru, nìvuru Nero: 

Miegghiu nivuro pani
ca nivira fammi

Niuru cu niuru nun tinci

Nìuru Negro:   
nìvi Neve:   
nivièra neviera  
nìvila Nuvola:   
nivinàgghia indovinello

nivinagghia nivinagghia
fa l'uovu nta pagghia

nivirùra oscurità in senso di nuvolosita  
nnà, nnè nella, nelle

Ià trî pierî nna fossa

Nna vucca chiusa
nun trasunu muschi

Nne calatî  tuttî i santî aiutünü
nn'aviutu non avevi A chî 'nnaviutu vistü scecchî a fiera?
nnecca voglia  
Nnì in Nni n'ura Diu lavura
nniavulàtu Temerario:   
nnìmmi enigmi Ittari 'nnimmi.  Gettare, lanciare enigmi
nnìmmulu persona in continuo movimento Sì commu o nnimmulu
nnìmmulu fuso  
nniputenti, niputenti onnipotente ura vi dicu, ura vi cuntu di Cristu ‘niputenti
la morti e passioni di Cristu ‘niputenti.
nnòmina nomina Fattî a nnommina  e cürchîtî.
nnòmmu Nome: 

si chiamava salvaturi
commu o nnommu do signuri

nnumminàtu conosciuto, famoso Bucchierî è nnümmmînatü se nun chiuovî  è annüvülatü
nnùmmuru, numero Via Pruvulazzü, nummurü a müzzü.
nnunniari ritardare, perdere tempo  
nòfiu finto tonto  
novemmîrî novembre  
nòzzulu nocciolo   
nquacchiàri ?  
nquànti guanti  
nquantièra vassoio  
nsamài-szamài Mai: mai sia  
nsàntu lazzàru malridotto  
nsìnca - nzìnza segno  
ntàcca intacco, piccolo taglio  
ntanàri intanare infilare in un buco  
ntè nei Si resi a zappa nte pieri
ntellardo imbastitura alta tra due fogli di stoffa sovrapposti. Sollevandone una si tagliavano i punti in mezzo . Fungeva , praticamente , da carta carbone  
ntìnna antenna  
ntisa udito  
ntònta, ntontu tonta/o  
ntracchiàri vestirsi elegante S'antracchia e niescî
ntrallàzzu intrallazzo  
ntramèntri nel frattempo  
ntrapunùra imbrunire ( ni virimmu a 'ntrapunura )
ntravardàri  Sbozzare  
ntrazzieràri, ntrazzirrari immettersi  
ntrèssi interessi  
ntricànti intrigante  
ntrìcu intrigo, raggiro, sotterfugio  
ntrìnsicu intimo  
ntrizzàri intrecciare  
ntrùgghiu intruglio  
ntrummari unire (due tubi)  
ntrunàri intronare stordire  
ntrunàtu Stordito:   
Ntrusciàri, antrusciàri avvolgere, coprire antrusciti bbona
ntuniàru devoto di S. antonio Abate Vali quantu 'mparrinu 'ntuniaru !!!
Ntuntúru beota, imbranato pari nu ntunturu
ntuppàri tappare  
ntuppatieddu chiocciola tipo  
nturciniàri, arrotolare:   
nu uno  
nùci noce

Na nuci sula intra o saccu nun fa scrusciu

nucìdda Nocciola:   
Nucipersu Cipresso  
nùddu Nessuno: 

Nuddu fa nenti ppi nenti

Tintu cu nunn'à a nuddu
nun non Di iornu nunn'i vuogghiu  e a sira sfardo l'uogghio
nuòria nuora  
nùru Nudo:   
nutàru notaio Cu lieva u pani o nutaru lieva u pani e sa figghi
nuvèna novena  
nùzzu Tacchino:   
nzaccàri insaccare  
nzaiàri Indossare provare  
nzalata insalata  
nzaloru azzeruolo  
   
nzèmmula insieme  
nzerta, nzirtàri indovinare Allu chianu di Santa Niria c'è na picciuttiedda ca si chiama Dia
cu li capiddi rizzuti rizzuti
cu mi la
nzerta ci daiu du scudi.
nzignamèntu insegnamento  
nzignàri nsignari insegnare Porci e mariti
comm'insigni
si ni vanu
nzirrìgnu Testardo:   
nzitàri, nziràri innestare Mancia ficü  e 'nzîra ficü
nzìtu / nziru innesto  
nziru Setola di maiale

Ià i capiddi lisci commu ‘nziri i porcu

nzivàto sporco di grasso  
nzunnachiàtu insonnolito  
nzunzèlla libertina   
nzunziàri inzozzarsi sporcarsi  
nzurtàri infastidire insultare  
a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

IMPARARE IL BUCCHERESE
 

Se vuoi inserire
un vocabolo, una definizione
o una frase clicca qui
per inviarcelo

*termine non più in uso

 

 

© Buccheri Antica