PROVERBI & MODI DI
DIRE
|
|
|
Calarisi i causi .
(Arrendersi)
|
Cala testa cala pieri
(Costi quel che costi, a tutti i costi)
(Turi Terzo) |
|
Caliti vasciu ca passa
a china
|
Camina, camina,... ti' scurisci na cirnirina!
(Giusy Brullo)
|
Camîna camîna mî
scurì nna mmoscü
|
Camînennü camînennü
ma vaiü tücchennü (a sacchetta)
|
Campa cavaddü ca l'erba
crîscî
|
Canî c'abbaia nun
müzzîca
|
Canî ca nün canoscî
patrünî
|
Cani e iaddrini,
sciarri pe' vicini.
|
Canî 'i l'ürtülanü
nne nî mancia nne nî fa manciarî
|
Canniedda i l'ossi (a)
Maria Grazia Paparone
u
friddu si ficca 'nta canniedda 'i l'ossi
(Turi Terzo)
|
Canta porcu canta
truoia canta tu ca ammia m'annuoia
oppure
canta iaddu canta truoia canta tu ca ammia m'annuoia...
|
Cappîddazzü paia tuttü
|
Carni crura, e pisci
cuottu.
|
C'arrasà ü lavürî?
|
Carusi mannu e carusi trovu!
|
Casa (o 'ccatta casa)
quanto ci stai terra tutta chîdda ca vîrî cu l'uocchî
|
Catellî e pištola
Era una frase offensiva che da bambini ripetevamo ad
altri bambini per definirli "idioti"
|
Caterina Caterina
ti do questa rosa
come segno del mio amor
dimmi se nel tuo cuor
c'e' un po' del tuo amor
(Tanu Martillanu)
|
Cavaddi fracchi e muschi cavaddini
|
Cavaddu, scupetta e
mugghieri ne si duna ne s'ampresta |
|
C'è cuori e curuzzu. |
|
C'è cu ja i renti e nun'ha
u pani,
e C'è cu ja u pani e nun'ha i renti!
|
C'è füdda e mala
vennîta
|
C'è n'erba all'ortü
ca rîsuscita ü mortü
|
Cent'annî d'amurî e n'üra
dî sdiegnü
|
Centü abbagnünü e unü
asciuva
(Dicesi così delle piogge estive)
|
Cera!......na vota nu
vecchiu, c'avia n'saccu vecchiu, ci vulia n'puntu,......dumani
tu cuntu!
|
Cchiappîrî e ficu
sîcchî
La frase completa è : -Nun mi parrari di cchiappiri e
ficu sicchi.
Stava ad indicare delle cose incomprensibili oltre che
fasulle e inutili.
|
Chiancî u bbonü ppo
tîntü
|
Chî arrasà u lavürî?
(I fili di grano nei campi, sono tutti alla stessa
altezza?)
Un "nobile" lo ripeteva ad un plebeo se questi si
prendeva troppe confidenze.
Altra variante dallo stesso significato, ma in genere
detto a qualcuno appartenente alla stessa classe
sociale: -C'annammu a scola ansemmili?
|
Chicchirichì u iaddü
carì carì nna pignata su mancianü cü
ssa cügnata
|
Chi cci riri, chi cci
viristi babbu a scecca? (Salvatore Amato)
|
Chi cci viristi i minni
a ta' ssuoru? (Giuseppe Gaetano Trigili)
|
Chi ci vai c'a
minutiedda?"
|
Chîdda è 'na gnesta.
|
Chidda s'anfìla 'nto
pièttini 'i chìnnici!"
(Tanino Cannata)
|
Chiddu s'avòta 'i dda banna pi nun paiàri
u dàziu. Ma è sapituri. E comu se è sapituri!
(Tanino Cannata)
|
Chiddu ca si simìna
s'arricuogghi
|
Chiddu ca sà duci e ma
renti nun ci sunu né amici e mancu parenti
|
Chî fîmmü a scola
ansemmîlî?
|
Chî pigghiammü accurzü?
|
Chîssa di lüntanu
ià na bella vicinanza.
(Frase che ripeteva spesso Vito Taratozzü, sarto, per
indicare qualcuna che da lontano sembrava
una bellezza, ma da vicino era decisamente brutta).
|
Chîssa è Petra ca
nün pigghia lippü
|
Chissu ià a paia i surdatu e vizzi di
generale
|
Chîssa l'uovü 'nna
curbiedda nün ci 'ü fa.
|
Chissa scippa u cilintratu".
(Tanino Cannata)
|
Chissu e nenti
su parenti
|
Chissu è santu ca nun
sura
|
Chîssü porta picca 'ngrüppa
|
Chista è a zita
|
Chiù annintra (anfunnu
o avanti) annimmu e chiù pisci pigghimmu
|
Chi ura
è:
“l’ura d’aieri a st’ura
quannerutu sceccu e ti
pigghiava pa’ cura”
|
Cchiù scuru i
menzannotti nun po' fari
|
Chi vuol bere a questa
fonte si deve mettere a cul'a ponte
e per essere più sicuro mettersi spalle al muro
per non prenderla nel culo.
(M.llo Astorina a proposito dello schizzetto de' canali)
|
Ci'appizzai rammü e
stagnü
|
Ci fieti ancüra a vücca
di latti
|
"C'ià stare quant'u diavulu stesi m'pararisu"
cit. Cicciu Ancilieddu (Giusy Barberi)
|
Ciccu tocchimi ca a mamma nun c'è.
Mamma, Ciccu mi tocca.
|
Ci rissi u sceccu o
buoi: -Sucari ma poi
|
Ci sta crescennu u
buriddittu o figghiu" quando un bambino aveva il
singhiozzo, erano soliti dire :
(Maria Grazia Paparone)
|
Ci sunu figghi e
figghiastri
|
Commü fai
fattü iai
|
Commu finisci si cunta
|
Cosa di scrivillu nni
mmarduni vecchiu.
|
Co tempu e ca pagghia
si maturunu i sciorbi -
|
Cricch'e croccu e
manich'î sašcu
Cricch'e croccu e
manich'î scupa
|
Cu accurza allonca
(e cu allonca accurza)
A volte a prendere la strada più breve bisogna
superare tante di quelle difficoltà che si finisce per
impiegare più tempo per il tragitto.
|
successiva> |