PROVERBI & MODI DI DIRE
 

a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

Calarisi i causi . (Arrendersi)
Cala testa cala pieri (Costi quel che costi, a tutti i costi) (Turi Terzo)

Caliti vasciu ca passa a china
Camina, camina,... ti' scurisci na cirnirina! (Giusy Brullo)
Camîna camîna  mî scurì  nna mmoscü
Camînennü camînennü   ma vaiü tücchennü  (a sacchetta)
Campa cavaddü ca l'erba crîscî
Canî c'abbaia nun müzzîca
Canî ca nün canoscî patrünî
Cani e iaddrini, sciarri pe' vicini.
Canî 'i l'ürtülanü  nne nî mancia nne nî fa manciarî
Canniedda i l'ossi (a) Maria Grazia Paparone   u friddu si ficca 'nta canniedda 'i l'ossi (Turi Terzo)
Canta porcu canta truoia canta tu ca ammia m'annuoia
oppure
canta iaddu canta truoia canta tu ca ammia m'annuoia...

Cappîddazzü paia tuttü
Carni crura, e pisci cuottu.
C'arrasà ü lavürî?
Carusi mannu e carusi trovu!
Casa (o 'ccatta casa) quanto ci stai  terra tutta chîdda ca vîrî cu l'uocchî
Catellî e pištola
Era una frase offensiva che da bambini ripetevamo ad altri bambini per definirli "idioti"

Caterina Caterina
ti do questa rosa
come segno del mio amor
dimmi se nel tuo cuor
c'e' un po' del tuo amor

(Tanu Martillanu)

Cavaddi fracchi e muschi cavaddini
Cavaddu, scupetta e mugghieri ne si duna ne s'ampresta

C'è cuori e curuzzu.

C'è cu ja i renti e nun'ha u pani,
e C'è cu ja u pani e nun'ha i renti!

C'è füdda e mala vennîta
C'è n'erba all'ortü  ca rîsuscita ü mortü
Cent'annî d'amurî e n'üra dî sdiegnü
Centü abbagnünü e unü asciuva
(Dicesi così delle piogge estive)

Cera!......na vota nu vecchiu, c'avia n'saccu vecchiu, ci vulia n'puntu,......dumani tu cuntu!
Cchiappîrî e ficu sîcchî
La frase completa è : -Nun mi parrari di cchiappiri e ficu sicchi.
Stava ad indicare delle cose incomprensibili oltre che fasulle e inutili.

Chiancî u bbonü ppo tîntü
Chî arrasà u lavürî?
(I fili di grano nei campi, sono tutti alla stessa altezza?)
Un "nobile" lo ripeteva ad un plebeo se questi si prendeva troppe confidenze.
Altra variante dallo stesso significato, ma in genere detto a qualcuno appartenente alla stessa classe sociale: -C'annammu a scola ansemmili?

Chicchirichì u iaddü carì   carì nna pignata  su mancianü cü ssa cügnata
Chi cci riri, chi cci viristi babbu a scecca? (Salvatore Amato)
Chi cci viristi i minni a ta' ssuoru? (Giuseppe Gaetano Trigili)
Chi ci vai c'a minutiedda?"
Chîdda è 'na gnesta.
Chidda s'anfìla 'nto pièttini 'i chìnnici!" (Tanino Cannata)
Chiddu s'avòta 'i dda banna pi nun paiàri u dàziu. Ma è sapituri. E comu se è sapituri!
(Tanino Cannata)

Chiddu ca si simìna  s'arricuogghi
Chiddu ca sà duci e ma renti nun ci sunu né amici e mancu parenti
Chî fîmmü a scola ansemmîlî?
Chî pigghiammü accurzü?
Chîssa di lüntanu  ià na bella vicinanza.
(Frase che ripeteva spesso Vito Taratozzü, sarto, per indicare qualcuna che da lontano sembrava
una bellezza, ma da vicino era decisamente brutta).

Chîssa è Petra  ca nün pigghia lippü
Chissu ià a paia i surdatu e vizzi di generale
Chîssa l'uovü 'nna curbiedda  nün ci 'ü fa.
Chissa scippa u cilintratu". (Tanino Cannata)
Chissu e nenti  su parenti
Chissu è santu ca nun sura
Chîssü porta picca 'ngrüppa
Chista è a zita
Chiù annintra (anfunnu o avanti) annimmu  e chiù pisci pigghimmu

Chi ura è:
“l’ura d’aieri a st’ura
quannerutu sceccu e ti pigghiava pa’ cura”


Cchiù scuru i menzannotti nun po' fari
Chi vuol bere a questa fonte  si deve mettere a cul'a ponte
e per essere più sicuro  mettersi spalle al muro  per non prenderla nel culo.

(M.llo Astorina a proposito dello schizzetto de' canali)

Ci'appizzai rammü e stagnü
Ci fieti ancüra a vücca di latti
"C'ià stare quant'u diavulu stesi m'pararisu"
cit. Cicciu Ancilieddu (Giusy Barberi)

Ciccu tocchimi ca a mamma nun c'è. Mamma, Ciccu mi tocca.
Ci rissi u sceccu o buoi:  -Sucari ma poi
Ci sta crescennu u buriddittu o figghiu" quando un bambino aveva il singhiozzo, erano soliti dire :
(Maria Grazia Paparone)

Ci sunu figghi e figghiastri 
Commü fai   fattü iai
Commu finisci si cunta
Cosa di scrivillu nni mmarduni vecchiu.
Co tempu e ca pagghia si maturunu i sciorbi -
Cricch'e croccu  e manich'î sašcu
Cricch'e croccu  e manich'î scupa

Cu accurza allonca  (e cu allonca accurza)
A volte a prendere la strada più breve bisogna superare tante di quelle difficoltà che si finisce per impiegare più tempo per il tragitto.

successiva>

PROVERBI & MODI DI DIRE



Autori di questa raccolta sono “i vecchi” di Buccheri e i volenterosi, senza l'ausilio dei quali non sarebbe stato possibile stilarla. Li elenchiamo di seguito e spero non ce ne vorranno coloro che pur avendo collaborato non sono stati citati per nostro difetto di memoria.
www.iblone.net

 

 

 

© Buccheri Antica