PROVERBI & MODI DI DIRE
 

a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

Na bivutu iacqua i lavunaru. (Enzo Costantino)
Na bona parola 'ncosta nenti e vali assai
Na fatta i cruci
Na manu lava l'autra  e tutti dui lavuno a facci
Nanna e Cucca n'addurminü
e iù 'mmi potti farî
mancü 'mpiccicünitt'î cionnu

Un ragazzino "ciocciu" che abitava a Via 'e Du Mariti, si lamentava così del fatto che si metteva a letto con le due sorelle maggiori (di cui una era conosciuta come "a Iaddinedda") e siccome quelle russavano lui non riusciva a dormire.

Na nuci sula intra o saccu nun fa scrusciu
Nappaura
(a nappaura) è la traslazione fonetica di NO PAURA, ma nel significato esteso indicava un invito a non preoccuparsi troppo di un qualche evento negativo, nel significato più proprio di: fa nulla, non ti preoccupare.

Na sarma sîmînaiü
e na sarma fîcî
cü nün mi tienî ca
cci iettü luci?
...continua...

Natali co suli  Pasqua co tizzuni
Na vecchia nni mmoscu  e' truvarura
N'casa commü na iaddina  n'c?hianü commü na rîggina
Na voto l' unu i causi i pannu (Giancarlo Lorefice)
il detto si riferiva a gioia, festa o meglio festeggiato. perchè in quella occasione si vestiva meglio, di panno appunto. E' come dire: '
na vota all'unu cu i scarpitti i pilu ".(Nello Benintende)
Na vota i citroli i siminaunu. Ura nasciunu suli. (Giuseppe Gaetano Trigili)
Nculiari e dari su du cosi ca nun si ponu aviri
Ni misumu l'acqua rintra  e i tubbi 'nchianu (fora)
(variante: e a pila fora)

Ninna nanna ninnaaaa
nanna oooooo
e štü figghiu beddü
si fa a vovò (la vò)

nivi marzulina, durassi tantu na mala vicina
nivinagghia nivinagghia fa l'uovu nta pagghia
nivinagghia nivinagghia fa l'uovu nta pagghia nivinisa nivinisa fa l'uovu a lifisa
Ni vuoi si rici 'e malati
Niuru cu niuru nun tinci
'NNa chiana di Catania
'mparrinu macabbunno
va ncuitannu fimmini
e ppi circari u cunnu

Na picciuttiedda schietta
s'avia a cunfissari
Stu pezzu di parrinu
ci fici stu parrari

-Figghia chi l'hai beddu
-Figghia chi l'hai beddu
-Quannu n'ama manciari
-Stu beddu picciunieddu?
-E caliti i mutanni
-E isiti a cammisa
-E fammi arrifriscari
-Stu pezzu i cosa tisa

-E lieviti di supra
-Tutta mi stai ammaccannu
-Chi iè ssu pezz'i cosa
-Ca ci stai appuntiddannu?

-E zittiti babbazza
-Nun fari la minchiuna
-Ca dda rintra la vulissutu
-Cu tutti li cugghiuna
-E primma o doppu nasci
-'Mparrinu macabbunnu

(Tanu Spina)

'NN'aprili nun luvari   a settemmiri nun mettiri
Nna vucca chiusa
nun trasunu muschi

Nne calatî  tuttî i santî aiutünü
(
quando tutto e' facile -nelle cose in discesa- tutti i santi danno una mano)

Nnè di rittü, nnè di cchiattü 
Nnè rittü, nnè tortü

Nnè iabbü  nnè maravîgghia (nnè valia)
Nne' iatta fu   nne maggiü fîcî
Nne iù lietu  nne tu cuntentu 
'Nne paisi i l'uorbi, biatu cu ia' n'uocchiu sulu
Nne parentî  nun c'iaccattarî  mai nentî
pîrchî sünü caravigghiari

Nnicca nnicca
a ta mamma cî sappî 'i picca

Nni n'ura Diu lavura
Nniuli, nnauli picurari, quantu pani ta mangiatu,
quantu vinu ta bivutu, nniuli nnauli, si curnutu!!!

( Maria Grazia Paparone)

Nniulu naulu picuraru t'arrubbasti i chiavi di San Pietru
i mittisti darrieri lu quatru niulu naulu picuraru

Nno muru vasciu si cci'appoggiunu tutti
N pilu di fimmina si trascina 'na navi  (Tanino Cannata)
'Nsîgnîtî l'artî   e mettîla da partî
Nuddu fa nenti ppi nenti
Nun cacari unni manci
(
variante ingentilita: nn'u sputari nno piattu unni manci)

Nun c'e' cchiu surdu  di cu nun muoli sentiri
Nun c'e' peggiu  dill'ira do giustu
Nün c'e' peggiü  do tîntü arrînisciutü
Nun ci tuccari u culu a cicala
Nun cririri  a tuttu chiddu ca si rici
Nün dirî nentî  ca nentî sî sa (o sî sapî)
Nün farî all'autrî  chiddü ca nün muoi sîrî fattü tu.
Nün farî cosa o fünnü   ca sî sa pî tutt'ü münnü
Nun fari scorci

Nun mi tuccari ca mi scozzulu
Nun muoli mettiri 'gnitu a moddu
Nunn'accattari na iatta nno saccu
Nunn'aiu figghi e a chianciri niputi
Nunn'arrusbigghiari u cani ca dormi
Nunn'ha né arti né parti
Nunn'à pieri e camina.....nunn'à ucca e parra.....!
Nunn'è tutt'oru chiddu ca luci
Nun'niesciri fuora do siminatu
Nün'nî pütîtî farî  panî anzemmîlî
Nun ponu stari du iaddi  nno stissu iaddinaru
Nun si cutulia cchiu' ca è a Quaresima!"

Nün sî minchia ppo ma culü 
(Variante:
Niaütrî panî ansemmîlî nün'nnî pütîmmü farî)

Nun si po aviri  a vutti china e a mugghieri 'mpriaca
Nun si po' pigghiari  u cielu a pugni
Nun t'antricari  unni nun t'appartieni
(variante:
 fatti i cazzi tua)

Nun ti fari jabbu e maravigghia ca ciá 'ncappi finu e 'ncigghia
Nun ti fari mettiri a musca supr'o nasu
Nün tî pigghiü  se nün t'assîmîgghiü
Nün tràsîrî 'i ünnî niscistî
evita la suorü
a zia se vuolî idda
e tuttî l'aütrî a rîncü a rîncü

Nuttata persa è figghia fimmina
'Nzîra ficü  e mancia ficü
E' un modo di dire mnemonico per ricordare ai contadini che gli innesti dei fichi si effettuano nel periodo della loro maturazione ovvero nei mesi di luglio-agosto.
 

PROVERBI & MODI DI DIRE



Autori di questa raccolta sono “i vecchi” di Buccheri e i volenterosi, senza l'ausilio dei quali non sarebbe stato possibile stilarla. Li elenchiamo di seguito e spero non ce ne vorranno coloro che pur avendo collaborato non sono stati citati per nostro difetto di memoria.
www.iblone.net

1

 

© Buccheri Antica