PROVERBI & MODI DI
DIRE
|
|
|
Na bivutu iacqua i lavunaru.
(Enzo Costantino)
|
Na bona parola 'ncosta
nenti e vali assai
|
Na fatta i cruci
|
Na manu lava l'autra
e tutti dui lavuno a facci
|
Nanna e Cucca n'addurminü
e iù 'mmi potti farî
mancü 'mpiccicünitt'î cionnu
Un ragazzino "ciocciu" che abitava a Via 'e Du Mariti,
si lamentava così del fatto che si metteva a letto con
le due sorelle maggiori (di cui una era conosciuta come
"a Iaddinedda") e siccome quelle russavano lui non
riusciva a dormire.
|
Na nuci sula intra o saccu nun fa scrusciu
|
Nappaura
(a nappaura) è la traslazione fonetica di NO
PAURA, ma nel significato esteso indicava un invito a
non preoccuparsi troppo di un qualche evento negativo,
nel significato più proprio di: fa nulla, non ti
preoccupare.
|
Na sarma sîmînaiü
e na sarma fîcî
cü nün mi tienî ca
cci iettü luci?
...continua...
|
Natali co suli
Pasqua co tizzuni
|
Na vecchia nni mmoscu
e' truvarura
|
N'casa commü na iaddina
n'c?hianü commü na rîggina
|
Na
voto l' unu i causi i pannu
(Giancarlo Lorefice)
il detto si riferiva a gioia, festa o meglio
festeggiato. perchè in quella occasione si vestiva
meglio, di panno appunto. E' come dire: '
na vota all'unu cu i scarpitti i pilu
".(Nello Benintende)
|
Na vota i citroli i
siminaunu. Ura nasciunu suli. (Giuseppe Gaetano Trigili)
|
Nculiari e dari su du cosi ca nun
si ponu aviri
|
Ni misumu l'acqua
rintra e i tubbi 'nchianu (fora)
(variante: e a pila fora)
|
Ninna nanna ninnaaaa
nanna oooooo
e štü figghiu beddü
si fa a vovò (la vò)
|
nivi marzulina, durassi tantu na mala vicina
|
nivinagghia nivinagghia
fa l'uovu nta pagghia
nivinagghia nivinagghia fa l'uovu nta pagghia nivinisa
nivinisa fa l'uovu a lifisa
|
Ni vuoi si rici 'e
malati
|
Niuru cu niuru nun
tinci
|
'NNa chiana di Catania
'mparrinu macabbunno
va ncuitannu fimmini
e ppi circari u cunnu
Na picciuttiedda schietta
s'avia a cunfissari
Stu pezzu di parrinu
ci fici stu parrari
-Figghia chi l'hai beddu
-Figghia chi l'hai beddu
-Quannu n'ama manciari
-Stu beddu picciunieddu?
-E caliti i mutanni
-E isiti a cammisa
-E fammi arrifriscari
-Stu pezzu i cosa tisa
-E lieviti di supra
-Tutta mi stai ammaccannu
-Chi iè ssu pezz'i cosa
-Ca ci stai appuntiddannu?
-E zittiti babbazza
-Nun fari la minchiuna
-Ca dda rintra la vulissutu
-Cu tutti li cugghiuna
-E primma o doppu nasci
-'Mparrinu macabbunnu
(Tanu Spina)
|
'NN'aprili nun luvari
a settemmiri nun mettiri
|
Nna vucca chiusa
nun trasunu muschi
|
Nne calatî tuttî
i santî aiutünü
(quando tutto e' facile -nelle cose in discesa-
tutti i santi danno una mano)
|
Nnè di rittü, nnè di
cchiattü
Nnè rittü, nnè tortü
|
Nnè iabbü nnè
maravîgghia (nnè valia)
|
Nne' iatta fu
nne maggiü fîcî
|
Nne iù lietu nne
tu cuntentu
|
'Nne paisi i l'uorbi,
biatu cu ia' n'uocchiu sulu
|
Nne parentî nun
c'iaccattarî mai nentî
pîrchî sünü caravigghiari
|
Nnicca nnicca
a ta mamma cî sappî 'i picca
|
Nni n'ura Diu lavura
|
Nniuli, nnauli picurari,
quantu pani ta mangiatu,
quantu vinu ta bivutu, nniuli nnauli, si curnutu!!!
( Maria Grazia Paparone)
|
Nniulu naulu picuraru t'arrubbasti i chiavi di San Pietru
i mittisti darrieri lu quatru niulu naulu picuraru
|
Nno muru vasciu si cci'appoggiunu
tutti
|
N pilu di fimmina si
trascina 'na navi (Tanino Cannata)
|
'Nsîgnîtî l'artî
e mettîla da partî
|
Nuddu fa nenti ppi
nenti
|
Nun cacari unni manci
(variante ingentilita: nn'u sputari nno piattu unni
manci)
|
Nun c'e' cchiu surdu
di cu nun muoli sentiri
|
Nun c'e' peggiu
dill'ira do giustu
|
Nün c'e' peggiü
do tîntü arrînisciutü
|
Nun ci tuccari u culu a
cicala
|
Nun cririri a
tuttu chiddu ca si rici
|
Nün dirî nentî ca
nentî sî sa (o sî sapî)
|
Nün farî all'autrî
chiddü ca nün muoi sîrî fattü tu.
|
Nün farî cosa o fünnü
ca sî sa pî tutt'ü münnü
|
Nun fari scorci |
|
Nun mi tuccari ca mi
scozzulu
|
Nun muoli mettiri 'gnitu
a moddu
|
Nunn'accattari na iatta
nno saccu
|
Nunn'aiu figghi e a
chianciri niputi
|
Nunn'arrusbigghiari u
cani ca dormi
|
Nunn'ha né arti né parti
|
Nunn'à pieri e camina.....nunn'à ucca e parra.....!
|
Nunn'è tutt'oru chiddu
ca luci
|
Nun'niesciri fuora do
siminatu
|
Nün'nî pütîtî farî
panî anzemmîlî
|
Nun ponu stari du iaddi
nno stissu iaddinaru
|
Nun si cutulia cchiu'
ca è a Quaresima!" |
|
Nün sî minchia ppo ma
culü
(Variante:
Niaütrî panî ansemmîlî nün'nnî pütîmmü farî)
|
Nun si po aviri a
vutti china e a mugghieri 'mpriaca
|
Nun si po' pigghiari
u cielu a pugni
|
Nun t'antricari
unni nun t'appartieni
(variante:
fatti i cazzi tua)
|
Nun ti fari jabbu e maravigghia ca ciá 'ncappi finu e 'ncigghia
|
Nun ti fari mettiri a
musca supr'o nasu
|
Nün tî pigghiü se
nün t'assîmîgghiü
|
Nün tràsîrî 'i ünnî
niscistî
evita la suorü
a zia se vuolî idda
e tuttî l'aütrî a rîncü a rîncü
|
Nuttata persa è figghia
fimmina
|
'Nzîra ficü e
mancia ficü
E' un modo di dire mnemonico per ricordare ai contadini
che gli innesti dei fichi si effettuano nel periodo
della loro maturazione ovvero nei mesi di luglio-agosto. |
|