A Essi
Canigghiottu
Cłcchia
Cuddura
Cudduredda
Cudduruni
Facci i vecchia
Filuni
Menza luna
Nfasciateddu
Nnommu i maria
Pani co zuccuru a cocciu
Pani cu l'uovi i ucieddi pe' masculi e a bursetta e a bambula
pe' fimmini
Pani i casa
Pani i chiazza
Pani 'i ranza
Pani lisu
Pani tunnu
Panitozzi
Panitti 'i sant'antoni ca portunu i francafuntisi
Panittu i santu vitu
Panuzzi i san giuseppi
Pieri do signuri
Pieri 'i signuri
Pupu cu 'lluovu
Santarrosa
Scacciuni
Scalitta
Sciuratu moddu
Scuzziaruni.
Vastiedda
Vastuni i s. 'mbrasi
|
U pani
(commu si facia na vota)
pī fari u pani si mittia ‘a farina a munzieddu, si facia nu
fonti e si ci ammiscava l’acqua caura. Ogni munniu ‘i farina (n’munniu era quantu quattru iarozzi e cu quattru munnii si
facia ‘n tummulu) ‘nti na cannata, ca era nu bucali ‘i crita ,
si ci mittia ‘n pugnu ‘ i sali rossu, ca primma s’avia lavari e
‘a primma iacqua da cannata s’avia ittari p’aviri u sali dō pani
sempri lavatu. ‘a cannata ‘i iacqua si mittia ‘nto fonti e si
facia squagghiari ‘a lavatina ca era fatta cō cruscenti
aiunciutu cū iautra farina ‘pi fari ssa biniritta lavatina.
Appuoi s’arriminava tutta ‘a farina e si travagghiava che manu e
a picca a picca si ci aiuncia l’acqua caura finu a quannu si
facia u pastuni.
A ranza, ca era a sacunna farina, s’ampastava doppu, cū
tanticchia ‘i lavatina.
Di ranza si n’ampastava cchiu’ picca, pirchi’ pi’ ogni tummulu
si ni facia ‘na para ‘i chili, pi’ fari i vastieddi e i
scuzziaruni ca siccavunu primma. Ca ranza si faciunu macari i
faccivecchi.
U pastuni su vinia a pigghiari a panittiera n’casa de’ genti e
su purtava ‘nto furnu. ‘nto furnu u pastuni si mittia ‘nto sbriu
e si scaniava: ci vuliunu tri cristiani: ‘a panittiera ca utava
u pastuni e dui c’aviunu a scaniari.
Quannu ‘a pasta raffinia cu tanticchia ‘i uogghiu, ca una s’avia
purtari ‘i ‘ncasa, s’avia paniari: si tagghiava ‘a pasta pezzu a
pezzu e primma ‘i tuttu si facia u pani tunnu, appuoi i
santarosi, ‘i cudduri e u pieri signori.
‘a panittiera vinia finu a ‘ncasa a pigghiarisi u pastuni e i
ligni e appuoi avia purtari u pani ‘ncasa, quann’era cuottu,
chissu era u travagghiu sua.
Nui ni purtavuumu a ranza ca era cchiu’ picca.
Appuoi u pani e i vastieddi che scuzziaruni si mittiunu a
livitari ‘nto cansu, ca era commu ‘n tavulinu, unni ci annavunu
finu a cincu partiti ‘i pani.
A primma cosa ca livitava era ‘a ranza, chidda pź scacciuni e i
vastieddi, e s’anfurnava primma do pani. Da vastiedda si faciunu
i scacciuni, ca erunu na vastiedda spartuta an quattru.
U cudduruni si facia u primmu ‘i tutti, ca pasta dō pani paro’:
si travagghiava ‘m pezzu ‘i pasta, si stirava lonca lonca,
appuoi si turciniava e s’acchiancava.
P’ampastari u cudduruni si ci mittia l’uogghiu e u basinico’,
quannu c’era, appuoi s’acchiancava e s’ampiccicava ‘nta porta dō
furnu, doppu a porta dō furnu c’era n’archittu e si ci
ampiccicava u cudduruni. U furnu s’avia tieniri sempri chiusu ma
sinno’ ‘a calura dō furnu si n’annava – nunn’e’ commu ura ca ci
su’ i furni alettrichi- ‘a panittiera sapia quannu u cudduruni
era gia’ cuottu.
M’ pizzittu ‘i pasta dō pani si sarbava pō’ cruscenti e si
mittia ‘nti piattittu cu na suppiera ‘i supra pi’ nun fallu
caliari – ma u cruscenti su pristaunu unu cull’autru, nunn’e’ ca
si puria tieniri ottu iorni, appuoi caliava.
Parcio’, primma si ci mittiunu i vastieddi e i scacciuni, pirchi’
u cudduruni s’ampicava di latu, no intra ō furnu, picchissu si
chiamava ō cudduruni ampiccicatu.
Ognunu ci facia u signali ‘no pani sua, cu ci mittia a sciacca o
‘u te ( la lettera t ndt), ca era fattu cum pezzu ‘i pasta
tagghiata dō stissu pani e giriata. ‘a sciacca era ‘na spacca.
‘nte vastieddi e ‘nte scacciuni si ci facia ‘m purtusu cō itu,
commu a chiddu ca ci fa macari manciasciuttu.
‘nto pani ognunu ci facia u signali sua, u nommu ‘i maria, ‘n
signaliu ca chiavi o u signali dō nommu: zoccu ci piacia unu ci
mittia, ma sinno’, - simmu sempri a na banna - u pani si
scanciava.
Commu si facia a canosciri u pani sua?
Ma frari pa’ famigghia nostra avia fattu ‘n signali cūm pizzittu
‘i lignu, na li (la prima lettera del cognome larosa ndt)-
‘a panittiera, a tinuri an furnata, si pigghiava i vastieddi e i
scacciuni,
ca ci sirbiunu pā famigghia sua opuru pi’ vinnirisilli.
Tannu chiddi ca nunn’aviunu frummentu nunn’aviunu mancu a maidda
p’ampastari- c’aviunu ampastari mischini?- s’accattaunu occa
scacciuni e onnumani s’accattaunu l’autru. Ma nunn’e’ ca s’ ‘u
cattavunu a picca a picca p’avillu sempri friscu, e’ c’aviunu
picca sordi mischini.
Larosa vita |
|