Tu uomo,
la tò vita diventa ricca,
quannu l’amicu
lu voi beni chiù assai di picca;
lu disprezzu all’amicu nun la pinsari,
picchì cu li so picca ni putemu imbriacari.
Sti paroli l’ha teniri ni la menti,
macari ca sbagghia è tò clienti,
perciò ti dicu:
nun teniri ni lu cori stu turmentu
e dumani nui brindamu cancillannu stu lamentu.
Semu amici e clienti
vulemuci beni,
ca nuddu perdi nenti,
picchì tu sì comu a mia,
semu semplici e nun semu cavalieri,
ricurdamini ca a stizzana
inghi lu bicchieri. |