IMPARARE IL BUCCHERESE
PICCOLO DIZIONARIO BUCCHERESE-ITALIANO
elenco in costruzione ..

a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

C C  
Cabbiètta cassetta (per frutta) pigghia 'ssa cabbietta i racina
cabbinèttu Gabinetto:   
cacaladdùcila Lucciola:   
Cacamarrùggiu scricchiolo  
cacarèdda paura  
cacarèdda, Cacarèddu Diarrea:  A morti da vicchiaredda: ...o nà caruta o nà cacaredda
cacàri defecare Cu picciriddî sî cürca  cacatü sî truova
Nun cacari unni manci
cacàrisi farsela addosso  
cacàtu sporco di cacca  
cacàzzu spavento:   
cacciàri cacciare, (mandare via) Vienî ü canî stranü
e caccia ü paisanü
cacciàri correre, andare velocemente  
cacòccila - cacòccile  cacòccili carciofo:   
cacòccila saccente.   ...chiddru si senti tuttu cacóccila .)
caddarusu al dente (riferito alla cottura della pasta)  
caddòzzu Salsicciotto:   
càddu callo  
cafè caffè  
cafìsu unità di misura (8 litri)  
cafuddàri picchiare,   
cagnulìttu cagnolino:   
cagnuòlu  cagnolino:   
cagnuòlu  mensola di balcone  
Calacàusa Arachide:   
calamàru calamaio:   
Calànnira calandra  
calàri Scendere:  Quannü la fammî c'è
lü panî cala
calàri, Abbassare:   
calàta Discesa:  Nne calatî  tuttî i santî aiutünü
càlia ceci di piccole dimensioni torrefatte  
caliàri marinare la scuola  
caliàri indurirsi u cruscenti su pristaunu unu cull’autru, nunn’e’ ca si puria tieniri ottu iorni, appuoi caliava.
caliàti torrefatte Chi ci pensi quann'erumo ziti?
ni manciaumu i favi caliati
e ura ca simmu spusati,
cauci, pugni e tumpulati.
càliti abbassati Caliti vasciu ca passa a china
calìpsu eucalipto  
calùra,  Calore:   
camìna sbrigati, muoviti  
caminàri camminare Iavi na panza quantu na utti,
quannu camina fa ririri a tutti
càmiu camion  
cammariàri peccare Se tî mancî carnî 'i venerdì
cammîra
cammìsa Camicia:  ...ca rricuogghiunu u cuttuni,
ppi fari na cammisedda a gesu bamminu....
...strazza linzuolî
e fa cammisî
campàni campane I campanî s'ana ssentîrî tuttî
campanàru Campanile:   
campàri vivere Cu dî spîranza campa  dîspîratü muorî
Cu é surdu, mutu e uorbu,
campa
cent'anni
campusàntu cimitero  
Càmula (tarlo ) tarlo  
camurrìa fastidio  
camurriùsu seccante fastidioso  
cancièddu cancello  
canciàri, cangiàri,  Cambiare:  Cu cancia a vecchia ca nuova  
peggiü truova -
I capiddi vi cangiu
U cancià pi scorc'i luppini
vuoi canciari tuttu lu munnu
ma iù t’ha canusciutu a funnu.
càni cane  
Càni i mànnira cane pastore  
canìgghia Crusca:   
canìgghia Segatura:   
cannalàta grondaia:   
canna miricana bambù  
cannaròzzu Gola:   
Cannaruzzùni tipo di pasta  
cannazzuòlu cerbottana  
cannèdda cannella  
cannièdda bottone  o tappo (Oggetto di gioco ) Tantu pi tantu vinci a canniedda
Cànni Canna era una misura di lunghezza equivalente a circa 2 metri e 62 mm Iai millî cannî dî raggiünî
cannièdda i l'òssi Midollo osseo:   u friddu si ficca 'nta canniedda 'i l'ossi
cannìla Candela:  pi ccannilî dü picciuttieddî (beddi)
Cannilièri Candeliere:   
cannilièri Stalattite:   
Cannìzzu Silos di canne:  cu ‘ncorpu ri lancia lu ‘bbianu ‘nterra
comu ‘ncannizzu!
canòsciri conoscere Cu nün tî canosci t'accatta carü 
Iù a chissu  primma u canuscìa
Vo' cüntîccîlla a cu nün tî canoscî
E Pietru nìa pa prima vota
di canosciri l’amicu di na vota
vuoi canciari tuttu lu munnu
ma iù t’ha canusciutu a funnu.
cantarèlla ?  
cantarrànu cassettone  
cantàru unità di misura (80 kg)  
càntu angolo Pi tutti i santi u friddu è canti canti!
cantunièra angolo, spigolo

Ià a testa cchiù dura di na cantuniera

canuscìrisi conoscersi Miegghiu u tintu canusciutu
ca u tintu a pruvari
canuttièra, cannuttièra canottiera  
canziàrisi spostarsi (mettersi da parte)  
capàci forse  
capìddu Capello:  I capiddi vi cangiu
capìddu d'angilu capelli d'angelo - tipo di pasta  
capillìnu  tipo di pasta  
capitìna bottone di latta  
capìzzu capezzale, accanto pi ccapizzü dü cappünî cuotti
Cappiddìna  allodola  
cappièddu cappello  
cappillùni cupola  
cappùni cappone (gallo castrato) pi ccapizzü dü cappünî cuotti
capuliàri disperare  
capuliàtu pomodoro secco macinato  
Caramèlla
 
monocolo (Lente che, per necessità o per vezzo, si portava incastrata nell’orbita di un occhio).  
carànnila allodola  
carànnili giorni dal 13 al 24 dicembre . ogni giorno equivale ad uno dei 12 mesi dell'anno. 13=gennaio, 14=febbraio, 15=marzo e cosi via. I contadini controllavano quindi con attenzione questi giorni, se erano brutti o belli e di riflesso immaginavano cosi' il mese corrispondente.. se il 13 per esempio pioveva, gennaio sarebbe stato piovoso. Inoltre le ore del mattino corrispondevano alla prima decade del mese.. le ore del pomeriggio alla seconda decade e la sera alla terza. (http://lentini.forumfree.it/?t=34257695)
caravigghiàtu Costoso (rif, a venditore): pîrchî sünü caravigghiari
carbùni carbone Ia' u carbünî bagnatü.
carbunàtu Bicarbonato:   
carcàgnu calcagno:   
carcàgnu Tallone.   
carcaràzza Gazza:   
Carcòpu Albicocca:   
cardèdda crespino   
cardìddu cardellino  
cardùni cardo  
carìna schiena:   
càriri   cadere: arrivatu a palazzuolo
sciddica u sceccu e cari ta ssuoru
cascü n'terra e nentî mi fazzü
Uogghiü ca carî nno' piattü
carìzzi carezze  
carnaluàru  carnevalesco (disprezzativo)  
carpà attaccare al fondo, bruciare mi carpà nna pariedda
carpàta unità di misura, quantità scippà na carpata i lignati
carpìta coperta (rustica)  
carramattèlla motoape:   
carramattèlla Ape:   
carrapìpi caropepe (località)  
carràta strada asfaltata  
carriàri caricare  
càrrica carica (riferita alla produzione del frutto)  
càrricu carta da gioco (tipo asso, tre )  
carròbbu carrubo  
carruàli Carnevale:   
carrunièddu Calendula (margherita gialla) Attia chi porti dduocu....
pane e vinu.......
a cu lu porti? .......
a San Martinu........
e chi ti duna?
un carrunieddu........
lieva lieva sù martieddu!
carta francia Carta da parati  
càrta vilìna Coriandoli:   
cartàta unita di misura a forma di cono  
cartaggirunisi caltagironese o calatino iai a facci i cartaggirunisi)
càru caro, Cu picca ià carü tienî
càru costoso:   
carusànza adolescenza  
carusièddu salvadanaio:   
carusìttu ragazzino:   
carùsu Ragazzo:   
carùta caduta:  A morti da vicchiaredda:
...o nà caruta o nà cacaredda
I caruti ansignunu a caminari
casalìnu casotto di campagna  
casalòto pedagaggese  
càscia cassapanca, bara  
casciabbànca cassapanca  
cascittìna Cassetta:   
casciuòlu Cassetto;   
casièdda cumulo di terra preparato per piantare Mi niscì a casiedda o cuori!
cassariàri confondere  
cassariàrisi confondersi  
cassarìsi cassarese  
cassatèdda cassatella (dolce tipico con ricotta) Cu n'appî n'appî  de cassateddi 'î Pasqua
castiàri Punire:   
castiàri, castiàtu Castigare:   
castièddu Castello:   
càsu circostanza:   
Catabbàsima Impiastro:   
catabbàsima  cataplasma  
catacùmmila Capriola:   
catèlli stupido Catellî e pištola
catinàzzu Catenaccio:   
catinàzzu Lucchetto:   
cattigghiàri solleticare:   
catubbu ottuso  
càuciu Calcio, pedata Cu d'apperi ti metti a cavaddu
u primmu cauci è sua -
Chi ci pensi quann'erumo ziti?
ni manciaumu i favi caliati
e ura ca simmu spusati,
cauci, pugni e timpulati.
caurinièddi - cauranièdi caldane da  menopausa  
càuru/a Caldo / a   
càusi Pantaloni:   
càusi calzoni:   
causi cause Avvücatü de caüsî persî.
càusi curti Calzoncini:   
cavàddu cavallo Cavaddi fracchi e muschi cavaddini
cavagna ?  
cavallàcciu giovane scioperato  
cavatèddi cavatelli - tipo di pasta  
cavìgghiu redine Tu fai purtusi
e iddü fa cavigghi
cavîštru capestro Persünü i mulî
ie cercünü î cavîštrî
cazzacatùmmila capriola  
cazzaluòra pentola:   
cazzi fatti Pîcchî sî facia i cazzî sua
cazziàta rimproverata  
cazzùsa Gassosa:   
ccà Qua:  Curri curri ca cca t'aspettu
tîsca patîsca
se nunn'e' chîsta
è chîsta-a cca
ccà Qui:   
ccabbànna da questa parte  
ccassùpra Quassù:   
ccassùttu quaggiu  
Ccètta Ascia:   
Ccèttu spioncino (su porta) Arrapi u ccettu e viri cu iè!
cchètta/cchietta asola  
cchianàta salita Tanti su i chianati  
tanti su i scinnuti
cchiappaiaddìni nibbio  
Cchiàppiru Cappero:  Nun mi parrari di cchiappiri e ficu sicchi
cchiàttu piatto Nnè di rittü, nnè di cchiattü 
Nnè rittü, nnè tortü
Cchiètta Asola:  Tantî cchiettî 
tantî büttünî
Cchiètta Occhiello:   
cchiù più cchiù lalia da fammî'i innarü
Mortu u figghiozzu
nun simmu cchiù cumpari
Nun c'e' cchiu surdu 
di cu nun muoli sentiri
Si commu l'uovo
cchiù cuoci cchiù duru addiventi
cci gli  
cciappiedda ?  
Cciàppula trappola:   
ccìffu truogolo  
ccillènza Eccellenza:   
Ccìnniri Cenere:  Fu lucî e si iarsî
fu ccînnîrî e sî persî
cciòcciu Balbuziente:  
cciucciàri Tartagliare:   
centùnzi cento onze (molto denaro) Miegghiu 'nniavulu tri centunzi
no nu sceccu tri dinari
centupièri millepiedi  
cèrniri setacciare  
cèrza Quercia:   
cèusu gelso:   
chècca Balbuziente:  
chiacchìri chiacchiere I chiacchîrî su cchiacchîrî
a butiara vuol'î picciulî
chiànciri Piangere:  cu ti fa chianciri ti fa ririri  
cu ti fa ririri ti fa chianciri

Nunn'aiu figghi e a chianciri niputi

chianòzzu pialla  
chiantàre Piantare:  cü lî manü lî chiantai  cü lî perî lî pistai...
chiantìmmi piantine da trapiantare  
chiàntu pianto  
chiànu piano  
chiànu (o) piazza Roma  
chiappìtta - chiappètta Davanzale (di casa)  
chiattìddi piattole  
chiàzza Piazza Toselli  
chiàzza Piazza:   
Chiazzìtta Piazza Fratti  
Chicchiriddu ritrosa  
chìddu, a, i Quello / a A chîddî bbonî sî manciün'i canî
Fa' oggi chiddu c'a ffari dumani
Nun cririri  a tuttu chiddu ca si rici
chiffàri daffare A cchî ffa farî u malü chîffarî!!!
chìnnici Quindici:   
chìna Piena (inondazione)  Caliti vasciu ca passa a china
chinnicìna Quindicina:   
chìna/u Piena/o:  ..i quartari chini i mieli
viva viva san micheli..
Uocchi chinî e panza vacantî
Utti china e mugghieri 'mbriaca
chiòvu chiodo Scoppula gianna co chiovu
Chirca chierica - cresta  
Chircimìddu    
chìssu Quello:  Iù a chissu  primma u canuscìa
chìsta/u Questa/o:  tîsca patîsca
se nunn'e' chîsta
è chîsta-a cca
chiùmmu Piombo:   
chiùoviri Piovere:  Quannu a jatta s'allicca a facci
vo ddiri ca chiuovi.
Tantu trunà ca chiuoppi
Unni mi chiuovi
mi sciddica
chiùriri,  Chiudere:  O fai l'artî o chiürî a butìa
chiùrma folla Gesuzzu comu visti sta chiumma a rumuri
chiùsu Chiuso  
ci poco Cumariiii u facistü u ci cosa?
-U ci chi?
-A u ci sucu!
cianciàna Campanella:  Cu ci'appennî a cianciana a iatta?
ciaramèdda zampogna  
ciaramìru tegola:   
ciauriàri Odorare:   
ciaraulu guaritore persona nata il 25 gennaio o 2 giugno San. Paulu ciaravulu, na scocca d'addauru,
Ciaurièddu Agnello:  Portunu Gesuzzu comu ‘nciaurieddu
ciàuru Odore:  
ciàuru Aroma:   
cicci leccornia a vuoi a cicci ?
cicculàtti cioccolato  
cicèrculu cicerchia  
cìchira tazzina  
cìciri ceci

trilli trilli tre cannelli,
ciciri cuotti e campanelli,

ciciulèna giuggiolena , sesamo  
ciciuliàri bìsbigliare  
ciei ciei a pezzettini  
Cignitta Delicata (agg.)  
cilindràtu asfalto Chissa scippa u cilintratu
cìmma Vetta:   
Cìmmicia cimice  
cìncu cinque  
cìnta Cintura:   
ciòcca chioccia  
ciòcila balbuziente:  
ciolla membro  
ciolla Jolly  
cipùdda cipolla:  Mancia pani e cipudda
U cani ca ià fammi
si mancia macari i cipuddi
circàri cercare Persünü i mulî
ie cercünü î cavîštrî
circiu ?  
cìrcu cerchio Duna 'ncorpu o circu
e 'ncorpu o timpagnu
cirivièddu cervello:   
citrìgnu Compatto (sodo. duro)   
citrùlu cetriolo:   
cìtu aceto  
ciuncàri gelare /paralizzare  
ciùncu paralitico  
ciùri fiore:   
ciusciàri soffiare Torna parriunu e ciuscia 
ciùzza concetta  
còcciu Chicco:   
còcciu foruncolo:   
còcciu i frievi Herpes:   
còculu trottola  
còdda colla:   
còddu collo  
còllira

collera, rabbia

..sta pezzu di vicchiazza
chi collira ca mi desi..
còmmu come I sordi ianu l'ali  si n'avuoluno commu nenti
I sordi si ni vanu commu l'acqua.
ommü 'î mala cuscienza 
commü opîra accussì pensa.
U lupü î mala cüscienza
commü opîra
accüssì pensa
commùdu Comodo:   
cumpagnìa compagnia Cu nun piscia in cumpagnia o iè latru o iè na spia
còna grande quantità  
cònca Braciere:   
contrucuddàna corda per animale  
consumàri/consimàri rovinarsi / usurarsi  
cònzulu pranzo funebre  
còppila berretto  
còrda Fune:   
còrpi Botte:  E dduòcu, còrpi a lieva pilu!
còrpu colpo Duna 'ncorpu o circu
e 'ncorpu o timpagnu
e ci resi 'ncorp'i zappa
còrni corna I corni su comm'e renti
fanu mali quannu spuntunu,
ma appuoi servunu ppi manciari
Costi  Bietola Selvatica  
còtili rompi Attentü ca tî cotîlî i rentî
cozzacatùmmila Capriola:   
Cozzi (cozzi cozzi)    
còzzu colle / cima  
còzzu nuca  
crài (crai crai) lenta (lentamente)  Sî n'annà crai crai e morsî
cràpa Capra:   
Cràstu becco  
crastùni Chiocciola:   
criànza creanza ( buone maniere) Arrispunni a Pilatu cu crianza,
se di campari vuoi occa spranza
criàta serva  
criatùru Fanciullo:   
criatùru,  Bambino   
crirènza credenza:   
crìriri,  credere: Cu è saziü   nün crîrî a cu ià fammî -
Dinari e santità cririni mità
i sazzi nun crirunu e diuni

Nun cririri  a tuttu chiddu ca si rici

Iù nun ti criru chiù, nun t’ascutu chiù.
criscènti , cruscènti lievito madre per panificazione Mi dissî ma mamma 
mu 'mpresta ü cruscentî?
  cervello  
crìu Setaccio;   
cròzza teschio  
crùci croce:   
crùna Corona:   
crùppa groppa Porta picca 'ncruppa
crùru Crudo:   
crùsta crosta:  Panî crüsta e müddîcünî
cucchiàru cucchiaio:  I vai da pignata i sa a cucchiara ca'rrimina
cuccìa minestra di grano Pî Santa Lucia nî mancîmmü a cuccìa
cucciùtu testardo cocciuto  
cùccu Allocco:   
cùccu Gufo:  Sunu 'ncuccu e na merra
cùccu buscemese  
cucìnu cugino  
cucìvuli Cuocevole:   
cucumìdda Camomilla:   
cucùzza i'mèmrnu Zucca:   
cucùzza,  Zucca:  Falla commü vuoi e' semprî cücüzza
mmisturî mettîccînî na vîsazza
semprî e' cücüzza.
Testa ca nun parra si chiamma cucuzza
cucuzzèdda Zucchina:   
cuddàna corda per animale  
cuddàru Collare:   
cuddùra tipo di pane Cürchîtî a cüddüra
Luna lunedda,
fammi na cudduredda
cuddurùni tipo di pane  
cufìnu canestro  
cugghiangulu olive piccolissime che non corrispondono a una varietà ma sono la sintesi di un difetto di impollinazione.
Sono meglio definite psudodrupe, piccole olive tondeggianti, raggruppate in grappoli che, seppur provviste di nocciolo non sono munite di seme, riconducibile a una difficoltà della fecondazione da parte del polline. Tale difficoltà può essere causata da diversi fattori, tra questi vi è la carenza di boro.
 
cugghiùni Testicoli:   
Cugghiùta Raccolta:   
cugnatèdda accetta  
cugnàtu cognato  
cùgnu cuneo  
cugnuntùra occasione  
cui? Chi?:   
culabbruòru Colabrodo:   
culapàsta Colapasta:   
culàzzu retrostante o culazzu a Matrici
culintàrisi inzupparsi (di acqua)  
Culòfia Natrix natrix  
cùlu culo culu ca nun ha vistu brachi quannu i viri tuttu si caca....
Nun ci tuccari u culu a cicala
culunnètta comodino  
culùri colore:   
culùtu fortunato  
cumà comare  
cumàcca combriccola:   
cumannàri,  comandare:  Cumannari è miegghiu do futtiri
E’ inutili ca cerca di fuiri e scappari,
ca cummannimmu nui, nun si l’ha scurdari.
cumàri comare  
cumedìa aquilone  
cummàttiri Badare  
cummèntu convento  
cummìa con me  
cummièniri,  Convenire:   
cummigghiàrisi Coprirsi:   
cumminàri,   Combinare:   
cumminìri Convenire:   
cummuògghio coperchio pi cummuogghiü pisciruovi fritti
cummuògghiri Coprire:   
cumpà compare  
cumpanàggiu companatico  
cumpàgnu cumpagnuni compagno/i

I mali cumpagnuni portunu l'ommu a riuni

cumparènza  eleganza  
cumpàri compare Mortu u figghiozzu 
nun simmu cchiù cumpari 
cumpàri a S. Giuvànni padrino di battesimo  
cumparìri Apparire:   
cunchiùriri,  Concludere:   
cunchiusiòni,  Conclusione  
cunculìnu scaldino  
cunfinànti Limitante:   
cunfiràri,  Confidare:   
cunfirènza confidenza Amicü cu tuttî cünfirenza a nuddü
cunfùnniri,  confondere:   
cunfunnùtu Confuso  
Cunìgghiu coniglio:   
cunnànna condanna:   
cunniliari perdere tempo  
cunnùtta conduttura (fogna)  
cunnùttu spazio buio e ristretto  
cunsìgghiu consiglio A nottî porta cünsigghiü
cunsinnari consegnare Giura pi chissu nu vuoli cunsinnari e pi pigghiarisi i trenti dinari.
Pilatu li manu si lavà e a morti u cunsinnà!
cuntàri Narrare:   
cuntàri Raccontare:  Commu finisci si cunta
Vo' cüntîccîlla a cu nün tî canoscî
cuntàri valere Cu cünta ci mettî a iünta
cuntàri,  Contare:   
cuntintìzza entusiasmo:   
cùntu Racconto:   
cùntu conto I cunti (di 'na vincita) si fanu nne scali
cunzàri,  Condire:  Cu ià cchiu salî conza a mînestra 
cuògghiri,  cogliere:  vai nîll'ortü mia e cuogghi  finocchi e dattîrî
Sütt'o liettü da zza Mattia
ncünîcchiünî cüttünî
cüttünî cugghìa
cuòttu Cotto:  trilli trilli tre cannelli,
ciciri cuotti e campanelli,
cupècchiu coperchio U supecchiu rumpi u cupecchiu
cupèrta coperta  
cuppìnu Mestolo piccolo  
cùppu Mestolo:   
cùppu unità di misura  
cùra coda:  se fossutu sceccu ti tirassi pa cura
cùra tromba d'aria  
curàddu corallo  
curaddùzzu tipo di pasta  
curàtru pastore  
curbièdda cestone Chîssa l'uovü 'nna curbiedda  nün ci 'ü fa.
curcàrisi,  coricarsi:  Cürchîtî a cüddüra
Iddü u sa ünni si cürca u liebbrü
U sceccu avantatu  si curca
curdàru cordaio Vai ann'arrieri comm'o curdaru
curìna cima o cuore di ortaggio  
curnùtu cornuto Curnutu e vastuniatu
cùrpa colpa  
currìa Cintura:   
cùrriri,   correre:  Puoi curriri quantu vuoi
sempri cca' t'aspettu
currìu privo  
curtigghiàra pettegola  
curtigghiàri sparlare  
curtìgghiu cortile:   
cùrtu corto Ià 'mprazzü loncü e unu curtü
loncü pî pîgghiarî, curtü nno darî
curula carrucola  
cùscusu tipo di pasta  
cùsiri, Cucire:  Santa Lucia a marî stacìa 
orü tagghiava e sîta cusìa
custàri costare custà quantu na germania
custiòni Questione:  Iu' azzappava  îddü vînnî
ie nî mîsümü n'cuštionî
custùra cucitura  
cutìcchiu ciottolo (rotondo o sferico)  iai a facci commu n'cuticchiu
cutièddu coltello:  Panî duru e cutieddü ca'ntagghia
cutilàri, cutulari percuotere  
cutipìlla ? Dümanî ie' sabbbütü  m'angignü l'abbîtü
mi ni vaiü a villa  e parü na cutipilla
cùtra coperta tipo di  
cuttinìna coperta di lana A zita maiulina nun si godi a cuttinina
cuttùni cotone:  ..i picciriddi sunu o suli
ca rricuogghiunu u cuttuni....
cutturiàri torturare  
cutùgni Mela cotogne:   
cutùgnu dispiacere  
a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

IMPARARE IL BUCCHERESE
 

Se vuoi inserire
un vocabolo, una definizione
o una frase clicca qui
per inviarcelo

*termine non più in uso

 

 

© Buccheri Antica