C |
C |
|
Cabbiètta |
cassetta (per
frutta) |
pigghia 'ssa
cabbietta i racina |
cabbinèttu |
Gabinetto: |
|
cacaladdùcila |
Lucciola: |
|
Cacamarrùggiu |
scricchiolo |
|
cacarèdda |
paura |
|
cacarèdda, Cacarèddu |
Diarrea: |
A morti da vicchiaredda: ...o nà caruta o nà
cacaredda |
cacàri |
defecare |
Cu picciriddî sî cürca cacatü
sî truova |
Nun cacari unni manci |
cacàrisi |
farsela addosso |
|
cacàtu |
sporco di cacca |
|
cacàzzu |
spavento: |
|
cacciàri |
cacciare, (mandare via) |
Vienî ü canî stranü
e caccia ü paisanü |
cacciàri |
correre, andare velocemente |
|
cacòccila - cacòccile cacòccili |
carciofo: |
|
cacòccila |
saccente. |
...chiddru si
senti tuttu
cacóccila
.) |
caddarusu |
al dente
(riferito alla cottura della pasta) |
|
caddòzzu |
Salsicciotto: |
|
càddu |
callo |
|
cafè |
caffè |
|
cafìsu |
unità di misura (8 litri) |
|
cafuddàri |
picchiare, |
|
cagnulìttu |
cagnolino: |
|
cagnuòlu |
cagnolino: |
|
cagnuòlu |
mensola di balcone |
|
Calacàusa |
Arachide: |
|
calamàru |
calamaio: |
|
Calànnira |
calandra |
|
calàri |
Scendere: |
Quannü la fammî c'è
lü panî cala |
calàri, |
Abbassare: |
|
calàta |
Discesa: |
Nne calatî tuttî
i santî aiutünü |
càlia |
ceci di piccole dimensioni torrefatte |
|
caliàri |
marinare la scuola |
|
caliàri |
indurirsi |
u cruscenti su pristaunu unu cull’autru, nunn’e’ ca
si puria tieniri ottu iorni, appuoi caliava. |
caliàti |
torrefatte |
Chi ci pensi quann'erumo ziti?
ni manciaumu i favi caliati
e ura ca simmu spusati,
cauci, pugni e tumpulati. |
càliti |
abbassati |
Caliti vasciu ca passa a china |
calìpsu |
eucalipto |
|
calùra, |
Calore: |
|
camìna |
sbrigati, muoviti |
|
caminàri |
camminare |
Iavi na panza quantu na
utti,
quannu camina fa ririri a tutti |
càmiu |
camion |
|
cammariàri |
peccare |
Se tî mancî carnî 'i
venerdì
tî cammîra |
cammìsa |
Camicia: |
...ca rricuogghiunu u
cuttuni,
ppi fari na cammisedda a gesu bamminu.... |
...strazza linzuolî
e fa cammisî |
campàni |
campane |
I campanî s'ana
ssentîrî tuttî |
campanàru |
Campanile: |
|
campàri |
vivere |
Cu dî spîranza campa dîspîratü
muorî |
Cu é surdu, mutu e uorbu,
campa cent'anni |
campusàntu |
cimitero |
|
Càmula (tarlo ) |
tarlo |
|
camurrìa |
fastidio |
|
camurriùsu |
seccante fastidioso |
|
cancièddu |
cancello |
|
canciàri, cangiàri, |
Cambiare: |
Cu cancia a vecchia ca nuova
peggiü truova - |
I capiddi vi cangiu |
U cancià
pi scorc'i luppini |
vuoi canciari tuttu lu munnu
ma iù t’ha
canusciutu a funnu. |
càni |
cane |
|
Càni i mànnira |
cane pastore |
|
canìgghia |
Crusca: |
|
canìgghia |
Segatura: |
|
cannalàta |
grondaia: |
|
canna miricana |
bambù |
|
cannaròzzu |
Gola: |
|
Cannaruzzùni |
tipo di pasta |
|
cannazzuòlu |
cerbottana |
|
cannèdda |
cannella |
|
cannièdda |
bottone o tappo
(Oggetto di gioco
) |
Tantu pi tantu vinci a
canniedda |
Cànni |
Canna era una
misura di lunghezza equivalente a circa 2 metri
e 62 mm |
Iai millî cannî
dî raggiünî |
cannièdda i l'òssi |
Midollo osseo: |
u friddu si ficca 'nta
canniedda 'i l'ossi |
cannìla |
Candela: |
pi ccannilî dü picciuttieddî (beddi) |
Cannilièri |
Candeliere: |
|
cannilièri |
Stalattite: |
|
Cannìzzu |
Silos di canne: |
cu
‘ncorpu ri lancia lu ‘bbianu ‘nterra
comu ‘ncannizzu! |
canòsciri |
conoscere |
Cu nün tî canosci t'accatta carü |
Iù a chissu
primma u canuscìa |
Vo' cüntîccîlla a cu
nün tî canoscî |
E Pietru nìa pa prima vota
di canosciri l’amicu
di na vota |
vuoi canciari tuttu lu munnu
ma iù t’ha
canusciutu a funnu. |
cantarèlla |
? |
|
cantarrànu |
cassettone |
|
cantàru |
unità di misura (80 kg) |
|
càntu |
angolo |
Pi tutti i santi u friddu è canti canti!
|
cantunièra |
angolo, spigolo |
Ià a
testa cchiù dura di na cantuniera |
canuscìrisi |
conoscersi |
Miegghiu u tintu
canusciutu
ca u tintu a pruvari |
canuttièra, cannuttièra |
canottiera |
|
canziàrisi |
spostarsi (mettersi da parte) |
|
capàci |
forse |
|
capìddu |
Capello: |
I capiddi vi cangiu |
capìddu d'angilu |
capelli d'angelo - tipo di pasta |
|
capillìnu |
tipo di pasta |
|
capitìna |
bottone di latta |
|
capìzzu |
capezzale, accanto |
pi ccapizzü dü cappünî cuotti |
Cappiddìna |
allodola |
|
cappièddu |
cappello |
|
cappillùni |
cupola |
|
cappùni |
cappone (gallo castrato) |
pi ccapizzü dü cappünî
cuotti |
capuliàri |
disperare |
|
capuliàtu |
pomodoro secco macinato |
|
Caramèlla
|
monocolo (Lente
che, per necessità o per vezzo, si portava
incastrata nell’orbita di un occhio). |
|
carànnila |
allodola |
|
carànnili |
giorni dal 13 al 24 dicembre |
. ogni giorno equivale ad uno dei 12 mesi
dell'anno. 13=gennaio, 14=febbraio, 15=marzo e
cosi via. I contadini controllavano quindi con
attenzione questi giorni, se erano brutti o
belli e di riflesso immaginavano cosi' il mese
corrispondente.. se il 13 per esempio pioveva,
gennaio sarebbe stato piovoso. Inoltre le ore
del mattino corrispondevano alla prima decade
del mese.. le ore del pomeriggio alla seconda
decade e la sera alla terza.
(http://lentini.forumfree.it/?t=34257695) |
caravigghiàtu |
Costoso (rif, a venditore): |
pîrchî sünü caravigghiari
|
carbùni |
carbone |
Ia' u carbünî
bagnatü. |
carbunàtu |
Bicarbonato: |
|
carcàgnu |
calcagno: |
|
carcàgnu |
Tallone. |
|
carcaràzza |
Gazza: |
|
Carcòpu |
Albicocca: |
|
cardèdda |
crespino |
|
cardìddu |
cardellino |
|
cardùni |
cardo |
|
carìna |
schiena: |
|
càriri |
cadere: |
arrivatu a palazzuolo
sciddica u sceccu e cari ta ssuoru |
cascü n'terra e nentî mi fazzü |
Uogghiü
ca carî nno' piattü |
carìzzi |
carezze |
|
carnaluàru |
carnevalesco (disprezzativo) |
|
carpà |
attaccare al fondo, bruciare |
mi carpà nna pariedda |
carpàta |
unità di misura,
quantità |
scippà na carpata
i lignati |
carpìta |
coperta (rustica) |
|
carramattèlla |
motoape: |
|
carramattèlla |
Ape: |
|
carrapìpi |
caropepe (località) |
|
carràta |
strada asfaltata |
|
carriàri |
caricare |
|
càrrica |
carica (riferita alla
produzione del frutto) |
|
càrricu |
carta da gioco (tipo asso,
tre ) |
|
carròbbu |
carrubo |
|
carruàli |
Carnevale: |
|
carrunièddu |
Calendula (margherita
gialla) |
Attia chi porti dduocu....
pane e vinu.......
a cu lu porti? .......
a San Martinu........
e chi ti
duna?
un carrunieddu........
lieva lieva sù
martieddu! |
carta francia |
Carta da parati |
|
càrta vilìna |
Coriandoli: |
|
cartàta |
unita di misura a forma di cono |
|
cartaggirunisi |
caltagironese o calatino |
iai a facci i cartaggirunisi) |
càru |
caro, |
Cu picca ià carü tienî |
càru |
costoso: |
|
carusànza |
adolescenza |
|
carusièddu |
salvadanaio: |
|
carusìttu |
ragazzino: |
|
carùsu |
Ragazzo: |
|
carùta |
caduta: |
A morti da vicchiaredda:
...o nà caruta o nà
cacaredda |
I caruti
ansignunu a caminari |
casalìnu |
casotto di campagna |
|
casalòto |
pedagaggese |
|
càscia |
cassapanca, bara |
|
casciabbànca |
cassapanca |
|
cascittìna |
Cassetta: |
|
casciuòlu |
Cassetto; |
|
casièdda |
cumulo di terra preparato per piantare
|
Mi niscì a casiedda o
cuori! |
cassariàri |
confondere |
|
cassariàrisi |
confondersi |
|
cassarìsi |
cassarese |
|
cassatèdda |
cassatella (dolce tipico con
ricotta) |
Cu n'appî n'appî de cassateddi
'î Pasqua |
castiàri |
Punire: |
|
castiàri, castiàtu |
Castigare: |
|
castièddu |
Castello: |
|
càsu |
circostanza: |
|
Catabbàsima |
Impiastro: |
|
catabbàsima |
cataplasma |
|
catacùmmila |
Capriola: |
|
catèlli |
stupido |
Catellî e pištola |
catinàzzu |
Catenaccio: |
|
catinàzzu |
Lucchetto: |
|
cattigghiàri |
solleticare: |
|
catubbu |
ottuso |
|
càuciu |
Calcio, pedata |
Cu d'apperi ti metti a cavaddu
u primmu
cauci è
sua - |
Chi ci pensi quann'erumo
ziti?
ni manciaumu i favi caliati
e ura ca simmu spusati,
cauci, pugni e timpulati. |
caurinièddi - cauranièdi |
caldane da menopausa |
|
càuru/a |
Caldo / a |
|
càusi |
Pantaloni: |
|
càusi |
calzoni: |
|
causi |
cause |
Avvücatü de caüsî persî. |
càusi curti |
Calzoncini: |
|
cavàddu |
cavallo |
Cavaddi fracchi e muschi cavaddini |
cavagna |
? |
|
cavallàcciu |
giovane scioperato |
|
cavatèddi |
cavatelli - tipo di pasta |
|
cavìgghiu |
redine |
Tu fai purtusi
e iddü fa cavigghi |
cavîštru |
capestro |
Persünü i mulî
ie cercünü î cavîštrî |
cazzacatùmmila |
capriola |
|
cazzaluòra |
pentola: |
|
cazzi |
fatti |
Pîcchî sî facia i cazzî
sua |
cazziàta |
rimproverata |
|
cazzùsa |
Gassosa: |
|
ccà |
Qua: |
Curri curri ca cca t'aspettu |
tîsca patîsca
se nunn'e' chîsta
è chîsta-a cca |
ccà |
Qui: |
|
ccabbànna |
da questa parte |
|
ccassùpra |
Quassù: |
|
ccassùttu |
quaggiu |
|
Ccètta |
Ascia: |
|
Ccèttu |
spioncino (su
porta) |
Arrapi u ccettu e viri cu iè! |
cchètta/cchietta |
asola |
|
cchianàta |
salita |
Tanti su i chianati
tanti su i scinnuti |
cchiappaiaddìni |
nibbio |
|
Cchiàppiru |
Cappero: |
Nun mi parrari di cchiappiri e ficu sicchi |
cchiàttu |
piatto |
Nnè di rittü, nnè di
cchiattü
Nnè rittü, nnè tortü |
Cchiètta |
Asola: |
Tantî cchiettî
tantî büttünî |
Cchiètta |
Occhiello: |
|
cchiù |
più |
Iè cchiù lalia da
fammî'i innarü |
Mortu u figghiozzu
nun simmu cchiù cumpari |
Nun c'e' cchiu surdu
di cu nun muoli sentiri |
Si commu l'uovo
cchiù cuoci cchiù duru addiventi |
cci |
gli |
|
cciappiedda |
? |
|
Cciàppula |
trappola: |
|
ccìffu |
truogolo |
|
ccillènza |
Eccellenza: |
|
Ccìnniri |
Cenere: |
Fu lucî e si iarsî
fu ccînnîrî e sî persî |
cciòcciu |
Balbuziente: |
|
cciucciàri |
Tartagliare: |
|
centùnzi |
cento onze (molto
denaro) |
Miegghiu 'nniavulu tri
centunzi
no nu sceccu tri dinari |
centupièri |
millepiedi |
|
cèrniri |
setacciare |
|
cèrza |
Quercia: |
|
cèusu |
gelso: |
|
chècca |
Balbuziente: |
|
chiacchìri |
chiacchiere |
I chiacchîrî su
cchiacchîrî
a butiara vuol'î picciulî |
chiànciri |
Piangere: |
cu ti fa chianciri ti fa ririri
cu ti fa ririri ti fa chianciri |
Nunn'aiu figghi e a
chianciri niputi |
chianòzzu |
pialla |
|
chiantàre |
Piantare: |
cü lî manü lî chiantai cü lî perî lî pistai... |
chiantìmmi |
piantine da trapiantare |
|
chiàntu |
pianto |
|
chiànu |
piano |
|
chiànu (o) |
piazza Roma |
|
chiappìtta - chiappètta |
Davanzale (di casa) |
|
chiattìddi |
piattole |
|
chiàzza |
Piazza Toselli |
|
chiàzza |
Piazza: |
|
Chiazzìtta |
Piazza Fratti |
|
Chicchiriddu |
ritrosa |
|
chìddu, a, i |
Quello / a |
A chîddî bbonî sî manciün'i canî |
Fa' oggi chiddu c'a ffari dumani |
Nun cririri a
tuttu chiddu ca si rici |
chiffàri |
daffare |
A cchî ffa farî u malü chîffarî!!! |
chìnnici |
Quindici: |
|
chìna |
Piena (inondazione) |
Caliti vasciu ca passa a china |
chinnicìna |
Quindicina: |
|
chìna/u |
Piena/o: |
..i quartari chini i mieli
viva viva san micheli.. |
Uocchi chinî
e panza
vacantî |
Utti china e mugghieri 'mbriaca |
chiòvu |
chiodo |
Scoppula gianna co chiovu |
Chirca |
chierica - cresta |
|
Chircimìddu |
|
|
chìssu |
Quello: |
Iù a chissu
primma u canuscìa |
chìsta/u |
Questa/o: |
tîsca patîsca
se nunn'e' chîsta
è chîsta-a cca |
chiùmmu |
Piombo: |
|
chiùoviri |
Piovere: |
Quannu a jatta s'allicca
a facci
vo ddiri ca chiuovi.
|
Tantu trunà ca
chiuoppi |
Unni mi chiuovi
mi sciddica |
chiùriri, |
Chiudere: |
O fai l'artî o chiürî a
butìa |
chiùrma |
folla |
Gesuzzu comu visti sta
chiumma a rumuri |
chiùsu |
Chiuso |
|
ci |
poco |
Cumariiii u facistü u ci cosa?
-U ci chi?
-A u ci sucu! |
cianciàna |
Campanella: |
Cu ci'appennî a cianciana
a iatta? |
ciaramèdda |
zampogna |
|
ciaramìru |
tegola: |
|
ciauriàri |
Odorare: |
|
ciaraulu |
guaritore persona
nata il 25 gennaio o 2 giugno |
San. Paulu ciaravulu,
na scocca d'addauru, |
Ciaurièddu |
Agnello: |
Portunu Gesuzzu comu
‘nciaurieddu |
ciàuru |
Odore: |
|
ciàuru |
Aroma: |
|
cicci |
leccornia |
a vuoi a cicci ? |
cicculàtti |
cioccolato |
|
cicèrculu |
cicerchia |
|
cìchira |
tazzina |
|
cìciri |
ceci |
trilli trilli tre
cannelli,
ciciri cuotti e campanelli, |
ciciulèna |
giuggiolena , sesamo |
|
ciciuliàri |
bìsbigliare |
|
ciei ciei |
a pezzettini |
|
Cignitta |
Delicata (agg.) |
|
cilindràtu |
asfalto |
Chissa scippa u cilintratu |
cìmma |
Vetta: |
|
Cìmmicia |
cimice |
|
cìncu |
cinque |
|
cìnta |
Cintura: |
|
ciòcca |
chioccia |
|
ciòcila |
balbuziente: |
|
ciolla |
membro |
|
ciolla |
Jolly |
|
cipùdda |
cipolla: |
Mancia pani e
cipudda |
U cani ca ià fammi
si mancia macari i cipuddi |
circàri |
cercare |
Persünü i mulî
ie cercünü î cavîštrî |
circiu |
? |
|
cìrcu |
cerchio |
Duna 'ncorpu o circu
e 'ncorpu o timpagnu |
cirivièddu |
cervello: |
|
citrìgnu |
Compatto (sodo. duro) |
|
citrùlu |
cetriolo: |
|
cìtu |
aceto |
|
ciuncàri |
gelare /paralizzare |
|
ciùncu |
paralitico |
|
ciùri |
fiore: |
|
ciusciàri |
soffiare |
Torna parriunu e
ciuscia |
ciùzza |
concetta |
|
còcciu |
Chicco: |
|
còcciu |
foruncolo: |
|
còcciu i frievi |
Herpes: |
|
còculu |
trottola |
|
còdda |
colla: |
|
còddu |
collo |
|
còllira |
collera, rabbia |
..sta pezzu di vicchiazza
chi collira ca mi desi.. |
còmmu |
come |
I sordi ianu l'ali
si n'avuoluno commu nenti |
I sordi si ni vanu
commu l'acqua. |
ommü 'î mala cuscienza
commü opîra accussì pensa. |
U lupü î mala cüscienza
commü opîra
accüssì pensa |
commùdu |
Comodo: |
|
cumpagnìa |
compagnia |
Cu nun piscia in cumpagnia o iè
latru o iè na spia |
còna |
grande quantità |
|
cònca |
Braciere: |
|
contrucuddàna |
corda per animale |
|
consumàri/consimàri |
rovinarsi / usurarsi |
|
cònzulu |
pranzo funebre |
|
còppila |
berretto |
|
còrda |
Fune: |
|
còrpi |
Botte: |
E dduòcu, còrpi a
lieva pilu! |
còrpu |
colpo |
Duna 'ncorpu o circu
e 'ncorpu o timpagnu |
e ci resi 'ncorp'i
zappa |
còrni |
corna |
I corni su comm'e
renti
fanu mali quannu spuntunu,
ma appuoi servunu ppi manciari |
Costi |
Bietola Selvatica |
|
còtili |
rompi |
Attentü ca tî cotîlî i rentî |
cozzacatùmmila |
Capriola: |
|
Cozzi (cozzi cozzi) |
|
|
còzzu |
colle /
cima |
|
còzzu |
nuca |
|
crài (crai crai) |
lenta
(lentamente) |
Sî n'annà crai crai
e
morsî |
cràpa |
Capra: |
|
Cràstu |
becco |
|
crastùni |
Chiocciola: |
|
criànza |
creanza ( buone maniere) |
Arrispunni a Pilatu cu
crianza,
se di campari vuoi occa spranza |
criàta |
serva |
|
criatùru |
Fanciullo: |
|
criatùru, |
Bambino |
|
crirènza |
credenza: |
|
crìriri, |
credere: |
Cu è saziü nün
crîrî a cu ià fammî - |
Dinari e santità cririni
mità |
i sazzi nun crirunu
e diuni |
Nun
cririri a tuttu chiddu ca si rici |
Iù nun ti
criru chiù, nun t’ascutu chiù. |
criscènti , cruscènti |
lievito madre per panificazione |
Mi dissî ma mamma
mu 'mpresta ü cruscentî? |
|
cervello |
|
crìu |
Setaccio; |
|
cròzza |
teschio |
|
crùci |
croce: |
|
crùna |
Corona: |
|
crùppa |
groppa |
Porta picca 'ncruppa |
crùru |
Crudo: |
|
crùsta |
crosta: |
Panî crüsta
e müddîcünî |
cucchiàru |
cucchiaio: |
I vai da pignata i sa a
cucchiara ca'rrimina |
cuccìa |
minestra di grano |
Pî Santa Lucia
nî mancîmmü a cuccìa |
cucciùtu |
testardo cocciuto |
|
cùccu |
Allocco: |
|
cùccu |
Gufo: |
Sunu 'ncuccu e na merra
|
cùccu |
buscemese |
|
cucìnu |
cugino |
|
cucìvuli |
Cuocevole: |
|
cucumìdda |
Camomilla: |
|
cucùzza i'mèmrnu |
Zucca: |
|
cucùzza, |
Zucca: |
Falla commü vuoi e' semprî
cücüzza |
mmisturî mettîccînî na vîsazza
semprî e' cücüzza. |
Testa ca nun parra si chiamma
cucuzza |
cucuzzèdda |
Zucchina: |
|
cuddàna |
corda per animale |
|
cuddàru |
Collare: |
|
cuddùra |
tipo di pane |
Cürchîtî a cüddüra |
Luna lunedda,
fammi na cudduredda |
cuddurùni |
tipo di pane |
|
cufìnu |
canestro |
|
cugghiangulu |
olive
piccolissime che non corrispondono a una varietà
ma sono la sintesi di un difetto di
impollinazione.
Sono meglio definite psudodrupe, piccole olive
tondeggianti, raggruppate in grappoli che,
seppur provviste di nocciolo non sono munite di
seme, riconducibile a una difficoltà della
fecondazione da parte del polline. Tale
difficoltà può essere causata da diversi
fattori, tra questi vi è la carenza di boro.
|
|
cugghiùni |
Testicoli: |
|
Cugghiùta |
Raccolta: |
|
cugnatèdda |
accetta |
|
cugnàtu |
cognato |
|
cùgnu |
cuneo |
|
cugnuntùra |
occasione |
|
cui? |
Chi?: |
|
culabbruòru |
Colabrodo: |
|
culapàsta |
Colapasta: |
|
culàzzu |
retrostante |
o culazzu a Matrici |
culintàrisi |
inzupparsi (di
acqua) |
|
Culòfia |
Natrix natrix |
|
cùlu |
culo |
culu ca nun ha vistu
brachi quannu i viri tuttu si caca.... |
Nun ci tuccari u culu a
cicala |
culunnètta |
comodino |
|
culùri |
colore: |
|
culùtu |
fortunato |
|
cumà |
comare |
|
cumàcca |
combriccola: |
|
cumannàri, |
comandare: |
Cumannari è miegghiu do futtiri |
E’ inutili ca cerca di fuiri e scappari,
ca cummannimmu nui, nun si l’ha scurdari. |
cumàri |
comare |
|
cumedìa |
aquilone |
|
cummàttiri |
Badare |
|
cummèntu |
convento |
|
cummìa |
con me |
|
cummièniri, |
Convenire: |
|
cummigghiàrisi |
Coprirsi: |
|
cumminàri, |
Combinare: |
|
cumminìri |
Convenire: |
|
cummuògghio |
coperchio |
pi cummuogghiü pisciruovi fritti |
cummuògghiri |
Coprire: |
|
cumpà |
compare |
|
cumpanàggiu |
companatico |
|
cumpàgnu cumpagnuni |
compagno/i |
I mali
cumpagnuni portunu l'ommu a riuni |
cumparènza |
eleganza |
|
cumpàri |
compare |
Mortu u figghiozzu
nun simmu cchiù cumpari
|
cumpàri a S. Giuvànni |
padrino di battesimo |
|
cumparìri |
Apparire: |
|
cunchiùriri, |
Concludere: |
|
cunchiusiòni, |
Conclusione |
|
cunculìnu |
scaldino |
|
cunfinànti |
Limitante: |
|
cunfiràri, |
Confidare: |
|
cunfirènza |
confidenza |
Amicü cu tuttî cünfirenza a nuddü |
cunfùnniri, |
confondere: |
|
cunfunnùtu |
Confuso |
|
Cunìgghiu |
coniglio: |
|
cunnànna |
condanna: |
|
cunniliari |
perdere tempo |
|
cunnùtta |
conduttura
(fogna) |
|
cunnùttu |
spazio buio e ristretto |
|
cunsìgghiu |
consiglio |
A nottî porta cünsigghiü |
cunsinnari |
consegnare |
Giura pi chissu nu vuoli cunsinnari e pi pigghiarisi i
trenti dinari. |
Pilatu li manu si lavà e a morti u cunsinnà! |
cuntàri |
Narrare: |
|
cuntàri |
Raccontare: |
Commu finisci si cunta |
Vo'
cüntîccîlla a cu
nün tî canoscî |
cuntàri |
valere |
Cu cünta ci mettî a iünta |
cuntàri, |
Contare: |
|
cuntintìzza |
entusiasmo: |
|
cùntu |
Racconto: |
|
cùntu |
conto |
I cunti (di 'na vincita) si fanu nne
scali |
cunzàri, |
Condire: |
Cu ià cchiu salî conza
a mînestra |
cuògghiri, |
cogliere: |
vai nîll'ortü mia e cuogghi finocchi e dattîrî |
Sütt'o liettü da zza
Mattia
ncünîcchiünî cüttünî
cüttünî cugghìa |
cuòttu |
Cotto: |
trilli trilli tre
cannelli,
ciciri cuotti e campanelli, |
cupècchiu |
coperchio |
U supecchiu rumpi u
cupecchiu |
cupèrta |
coperta |
|
cuppìnu |
Mestolo piccolo |
|
cùppu |
Mestolo: |
|
cùppu |
unità di misura |
|
cùra |
coda: |
se fossutu
sceccu ti tirassi pa cura |
cùra |
tromba d'aria |
|
curàddu |
corallo |
|
curaddùzzu |
tipo di pasta |
|
curàtru |
pastore |
|
curbièdda |
cestone |
Chîssa l'uovü 'nna curbiedda nün ci 'ü fa. |
curcàrisi, |
coricarsi: |
Cürchîtî a cüddüra |
Iddü u sa ünni si cürca u liebbrü |
U sceccu avantatu
si curca |
curdàru |
cordaio |
Vai ann'arrieri comm'o
curdaru |
curìna |
cima o cuore di ortaggio |
|
curnùtu |
cornuto |
Curnutu e vastuniatu |
cùrpa |
colpa |
|
currìa |
Cintura: |
|
cùrriri, |
correre: |
Puoi curriri quantu vuoi
sempri cca' t'aspettu |
currìu |
privo |
|
curtigghiàra |
pettegola |
|
curtigghiàri |
sparlare |
|
curtìgghiu |
cortile: |
|
cùrtu |
corto |
Ià 'mprazzü loncü e unu
curtü
loncü pî pîgghiarî, curtü nno darî |
curula |
carrucola |
|
cùscusu |
tipo di pasta |
|
cùsiri, |
Cucire: |
Santa Lucia a marî
stacìa
orü tagghiava e sîta cusìa |
custàri |
costare |
Mî custà
quantu na
germania |
custiòni |
Questione: |
Iu' azzappava
îddü vînnî
ie nî mîsümü n'cuštionî |
custùra |
cucitura |
|
cutìcchiu |
ciottolo (rotondo
o sferico) |
iai
a
facci commu n'cuticchiu |
cutièddu |
coltello: |
Panî duru e cutieddü ca'ntagghia |
cutilàri, cutulari |
percuotere |
|
cutipìlla |
? |
Dümanî ie' sabbbütü m'angignü l'abbîtü
mi ni vaiü a villa e parü na cutipilla |
cùtra |
coperta tipo di |
|
cuttinìna |
coperta di lana |
A zita maiulina nun si godi a
cuttinina |
cuttùni |
cotone: |
..i picciriddi sunu o
suli
ca rricuogghiunu u cuttuni.... |
cutturiàri |
torturare |
|
cutùgni |
Mela cotogne: |
|
cutùgnu |
dispiacere |
|