|
|
|
IL LUTTO
i segni. le usanze
A lu bon sensu poesia
sulle tradizioni funebri.(Nello
Benintende)
-i specchi cummigghiati 'n casa do mortu, u cònsulu, e, ppi
luttu u nastru niuru 'nta porta, 'nto carrettu e 'nta maschirina
d'a machina. (Nello Benintende)
-a fascia niura 'nto prazzu. (Tanino Cannata)
-u buttuni niuru 'ntta cammisa.(Nello Benintende )
-i tarmini 'nta criesa, unni sunava u padri 'i Nellu Benintendi
(Turi Terzo)
-si foderaunu i pinnenti de uricchini
-i chiesi erunu listati a luttu.. C'erunu i strisci niuri ca
calaunu nto menzu e culonni (Maria Grazia Paparone)
-i niputi do mortu purtaunu u jummu nta carrozza murtuaria a
finiu o cimiteru.. (Maria Grazia Paparone)
- nun si putia addumari a radiu o a televisioni pi cu l'avia....pi
mmisi (Santo Santoro)
-i vicini a radio o a televisioni aviunu a mettire pianu
(Marilena E Elio Iannello)
-i fimmini che fazzuletti niuri, un misi du misi siei misi du
anni e appuoi... sbisitaunu (Graziella Bucchieri)
- fazzoletti do nasu pi l'ommi erunu che bordini niuru (Maria
Grazia Paparone )
-le donne non si lavavano la faccia e non si facevano i capelli
per un mese.(Giusy Brullo)
-I masculi purtavunu u tascu niuru.(Giusy Brullo)
-i masculi nun si faciunu a varba pi misi (Marilena E Elio
Iannello)
-all'accumpagnamentu nun putiunu mancari " l'orfanelli de'
monichi de canali.(Nello Benintende)
-Fino al secolo scorso le mortalità venivano annunciate con
tocchi di campana ( in numero dispari se donna , di numero pari
se maschio ) di S.M.Maddalena o di S.Antonio,a seconda
dell'appartenenza. Il corteo funebre era accompagnato con i
rispettivi " cataletti " ( vuoti, naturalmente ! ) (Nello
Benintende)
-i strisci niuri ca si mittiunu 'nte criesi ammenzu e cullonni
pè funerali si chiamavunu i tarmini. A Bucchieri di unu ca resta
fermu, senza muvirisi si rici: "Chi sì misu a tarminu?" (Turi
Terzo)
-Per chi era vestita di nero si dicia ca era ancarcata di niuru.
(Giusy Brullo)
-no spurtellu da porta cera na catullina ca scritta "Lutto".
(Giusy Brullo)
-Pe' morti masculi si usava mettiri nto tabbutu 'ntascu o 'ncappieddru
, (come ab antiquo si metteva una moneta (Nello Benintende )
-Mia zia, novantatre anni, ogni volta che moriva un parente
entrando nella casa del morto e avvicinandosi al feretro
iniziava una lamentosa nenia mista di pianto e lamento, che
durava un paio di minuti. Per lei sembrava che in casa ci fosse
solo il morto. Quando finiva si guardava intorno e salutava i
presenti (Giuseppe Gaetano Trigili)
-Deriva dalla tragedia greca, e i greci di usanze ce ne hanno
tramandate. Le Prèfiche erano le donne piangenti , a pagamento.
In tutto il meridione utilizzate fino a secolo scorso.
Continuavano il pianto del congiunto che poteva poi dedicarsi ad
altro...come salutare i presenti, appunto.(Nello Benintende)
LE ESCLAMAZIONI
E LE ESPRESSIONI COLORITE UTILIZZATE
IN OCCASIONE DI UNA DIPARTITA
|
|
|
I DUNI :
l'asta che si faceva per San Giuseppe e canali con in palio
piatti di pastasciutta, pagnuccata ed altro
-Si faciunu i duni, piatti di pagnuccata, offerti a S.Giuseppi,
do parco si facia l'asta dei piatti al miglior offerente, c'era
macari ma patri ca facia u bandituri... L'urtumu piattu u mittia
all'asta, facia fari u priezzu e poi su accattava iddu e u
purtava ncasa pi niautri... M'arricordu i cudduri di pagnuccata...
Mi ricordu macari ca si, faciunu i virgineddi, c'erunu i
filmmini ca ci prummittiunu a S.Giuseppe ca faciunu u mangiari
(pasta maritata, significa pasta ammiscata, lonca e curta,
cucinata ansemmili) e puoi chiamavunu tutti i carusi tutti da
strata,19 quantu u nummuru di S.giuseppi e ni faciunu mangiari a
sazietà... Tantu era facili a cucchiai 19 carusi, i strati erunu
chini...(Maria
Grazia Paparone)
- il banditore dell'asta? Il grande Ciccu u Vicchittu
La frase fatidica..... e cari uni.... e cari dui...... e cari
tri.... viva San Giuseppe(Francesco Gambilonghi )
- Anche mio padre faceva il banditore (Maria Grazia Paparone)
-Macari ma patri abbanniava i dunii, all'urtumu priezzu dicìa:
Abbuccà! (Turi Terzo)
MI RICORDO IL PADRE DI SALVATORE CHE ERA MOLTO BRAVO A
BALLARE LA TARANTELLA FIGURATA IO HO BALLATO MOLTE VOLTE CON LUI
IN PIAZZA E MI PIACEVA QUANDO CANTAVA UN CANTO ANTICO CANTATO A
CANTALENE.....(Nella Calisti)
|
|
|
LA SERENATA
t'arrivordi ca cuannu purtavunu a sirinata, puoi ci rapivano a
porta e ci uffrieuni nuci, mennuli, fighi sicchi, etc. si eranu
boni ricivuti, sino u lasciu a vosrra imaginazioni...............(María
Acciarito)
se nun ci piacia ci sbacantavunu u rinali (Turi Terzo )
Una mia poesia in riguardo
SIRINATA ALLA SCIALATA *Francesco Mazza
|
|
|