PROVERBI & MODI DI DIRE
 

a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

Cu am'presta 'nci n'arresta  Resta 'mmonucu  senza testa
cu ampresta nun ci n'arresta niesci monicu senza testa

Cu am'presta sordî all'amicü  perdî i sordî e macarî l'amicü
Cu arrîsîca arrüsîca
Cu arrispietta u canî  arrispietta o patrünî
Cu arriva primma macìna
(variante: cu primma arriva primma macìna)

Cu camina co zoppu all'annu zuppìa
Cu campa paia
Cu cancia a vecchia ca nuova   peggiü truova
Cu cerca truova
Cu cerca i sordi cerca a morti
Cu ci'appennî a cianciana a iatta?
Questa è la frase finale di una favola nella quale i topi, riuniti in assemblea cercavano le soluzioni per evitare di essere mangiati dal gatto e uno di loro propose una bella campanella che suonava ogni volta che il gatto si muoveva, sicche potevano accorgersi in tempo e scappare. Però il problema che si presentava, insormontabile era proprio quello

Cu ccù cani si curca cu pullici sa drizza
Cu ccù prattichi t'assimigghi!
Cu cünta ci mettî a iünta
Cücüzza cücüzza  cu parra appüzza
Cu d'apperi ti metti a cavaddu u primmu cauci è sua (Turi Terzo)
Cu dî mulî (o di scecchî) i fa cavaddî
i primmi caucî  sü i sua

Cu dî spîranza campa  dîspîratü muorî
Cu dispriezza accatta
Cu è fissa   sta a so casa
Cu è riccu d'amici è scarsu di guai
Cu è saziü   nün crîrî a cu ià fammî
Cu é surdu, mutu e ciecu, campa cent'anni"  (María Acciarito)
o
Cu é surdu, mutu e uorbu, campa cent'anni" 

Cu fa benî  muorî ammazzatü
(variante:  
Cu fa mali muori ammazzatu)

Cu fa centü e nün fa unu  nün fa mierütü a nîssunü
Cu füttî füttî  Diü pîrdüna a tuttî
Cu ià cchiu salî conza a mînestra
Cu ià culü cünsidîra
Cu ià dînarî assai semprî cunta , cu ià mugghierî bedda semprî canta
Cu ià lîncüa arriva a Roma
variante:
Cu ià lîncüa passa ü marî

Cu ià manu e pieri nnà bisognu de staffieri (Giuseppe Gaetano Trigili)
Cu ià pampèra  s'a sona
Cu ià pînsierî  nün dormî a nottî
Cu iappî nappî, iappî nunn'appî  Cu iappî iappî, nunn'appî nappî
(E' una variante giocosa e scioglilingua del famoso:
Cu n'appî n'appî de cassat'î Pasqua).
U iappu
(plurale iappî, che non ha riscontro nella lingua siciliana ufficiale) a Buccheri indicava una specie di corta mantellina.
Iappu (verosimilmente derivante dall'abitudine di indossare questa mantellina)
è anche la 'nciuria di Galia (padre del Dr. Galia e fratelli) vissuto tra la fine dell'800 e i primi del 900).
Il gioco di parole consiste nei diversi significati che queste assumono a seconda della posizione nella frase:
-Iappî (Ebbe) con Iappî (Mantelline Corte) e...
-(nun) N'appî (Non ne ebbe) con Nappî (Nappe, Scodelle).
Tradotta letteralmente in italiano la frase suona così:
Chi ebbe scodelle, mantelle non ebbe
Chi ebbe mantelle, non ebbe scodelle

Cu iappî panî morsî cu iappî lucî campà

Cu ià terri, ià guerri


Cu ià u bonü  e nün sü pigghia
si chiamma sceccü  attaccatü a pagghia

Cui Iù ?
Cu lieva u pani o nutaru lieva u pani e sa figghi
Culü ca nun s'ha vistü braca  quannü sa vîrî tutta s'a caca
culu ca nun ha vistu brachi quannu i viri tuttu si caca....

Cu lu dammî dammî e tè  l'amicizzia semprî c'è
Cu lu dammi e cu lu tè l'amicizzia sempri c'è

Cu lu dammi dammi e dammi tuttî l'amici  diventüno strannî
Cu lu dammi e sempri dammi, i cosi ritti addivèntunu strammi.
(Tanino Cannata)

Cu lu tempu e cu la pagghia si maturunu i sciorbi  (Turi Terzo)
Cu mali fa, mali aspetta
Cu mancia fa müddîchî
Cu mancia patati campa cent'anni
Cu mancia sulu s'affuva
Cu manìa mielî s'allîcch'e itî
Cumannari è miegghiu do futtiri
-Cumariiii u facistü u ci cosa?
-U ci chi?
-A u ci sucu!

(Una comare do castieddü  abbannìa all'autra d'a lîfîsa)

Cu mettî tempü  perdî tempü
-Cümparî Giüvanni, chî ià a scecca vostra? 
-Ià a'rancü
(sî cotîla tutta)

Cu muorî arrîfrîsca (e s'annaccuitìa)
Cu na figghia fi centu ienniri
Cu na itata 'i mieli s'acchiappunu centu muschi
Cu n'appî n'appî  de cassat'î Pasqua
Cu nascî tünnü  nün po' muorîrî quatratü
Cu na vistina  viestî a cincu figghi (Il guanto)
Cu niesci arriniesci
Cu nun piscia in cumpagnia o iè latru o iè na spia
Cu nün sa lieggirî a so' scrittura  iè sceccü di natura
Cu nün tî canosci t'accatta carü
Cu n'uovu  manciu iu  e tuttu u munnu
(Non e' un assurdo perche'
tuttu u munnu
ha il seguente significato:lo mondo della buccia.)
(Era una "perla" di Peppe Sarafino che ripeteva spesso).

Cu paia primma  mancia pîscî fîtüsü
Cu picca ià carü tienî
Cu picciriddî sî cürca  cacatü sî truova
Cu pievira si fa  lupu si lu mancia
Cu prattica co zoppu all'annu zoppichìa
cu pratica u zzoppu all'annu zzuppia

Cu primma nün pensa   all'urtümü süspira
(variante)
Cu primma pensa, doppu nun suspira)
(variante)
Cu primma nun penza doppu suspira

Cu püncîrî si sentî  niescî 'nchianü
(
variante: ...niesci fora)
Cürchîtî a cüddüra
Curchiti prestu e susiti matinu   se vuoi tieniri a bada u vicinu
Curnutü e mazziatü
(
variante: Curnutu e vastuniatu)
Curnutu pacinziusu
Curri curri ca cca t'aspettu (lucia Randone)
Cü s'annamüra di capiddî e di rentî  'ns'annammürat'i nentî
Cu sa canta sa sona
Cu sarba truova
Cu sa senti sa sona, (Michele Mazzone )
Cu s'assîmîgghia   si pigghia
Cu si marita sta cuntentu gn'iornu, cu ammazza n'porcu sta cuntentu n'annu!
Cu si marita e nun si ni penti, truova a truvarura i Pancari (lucia Randone)
Cu si spusa na strata bivi na cannata
Cu si spusa no quartieri... bivi no bicchieri
Cu si si spusa a frustieri...bivi no chiascu"
Cu sî vardà sî sarvà
Cu spartî ià a miegghiü partî
Cu sta nna mannira  mancia ricotta
Cu sula ioca cu nuddu si srarria
Cu ti vuoli beni ti fa chianciri  cu ti vuoli mali ti fa ririri
variante
cu ti fa chianciri ti fa ririri   cu ti fa ririri ti fa chianciri

Cu troppu vuoli   nenti ià
o
Cu troppu vuoli   nenti strinci

Cu va pianu, va sanu, va luntanu  (e perdi u trenu)
Cu vicini e cu parenti  'nci'accattari nne ci vinniri nenti
Cu vuoli a Cristu  su'nnapprieia  (variante: u Santu)
Cu vuolî troppü  nun pigghia nentî
Cu vuoli va  cu nu'mmuoli manna
<precedente 

PROVERBI & MODI DI DIRE



Autori di questa raccolta sono “i vecchi” di Buccheri e i volenterosi, senza l'ausilio dei quali non sarebbe stato possibile stilarla. Li elenchiamo di seguito e spero non ce ne vorranno coloro che pur avendo collaborato non sono stati citati per nostro difetto di memoria.
www.iblone.net

 

 

© Buccheri Antica