PROVERBI & MODI DI
DIRE
|
|
|
Cu am'presta 'nci n'arresta
Resta 'mmonucu senza testa
cu ampresta nun ci n'arresta niesci monicu senza testa
|
Cu am'presta sordî all'amicü
perdî i sordî e macarî l'amicü
|
Cu arrîsîca arrüsîca
|
Cu arrispietta u canî
arrispietta o patrünî
|
Cu arriva primma macìna
(variante: cu primma arriva primma macìna)
|
Cu camina co zoppu all'annu
zuppìa
|
Cu campa paia
|
Cu cancia a vecchia ca
nuova peggiü truova
|
Cu cerca truova
|
Cu cerca i sordi cerca a morti
|
Cu ci'appennî a
cianciana a iatta?
Questa è la frase finale di una favola nella quale i
topi, riuniti in assemblea cercavano le soluzioni per
evitare di essere mangiati dal gatto e uno di loro
propose una bella campanella che suonava ogni volta che
il gatto si muoveva, sicche potevano accorgersi in tempo
e scappare. Però il problema che si presentava,
insormontabile era proprio quello
|
Cu ccù cani si curca cu pullici sa drizza
|
Cu ccù prattichi t'assimigghi!
|
Cu cünta ci mettî a
iünta
|
Cücüzza cücüzza
cu parra appüzza
|
Cu d'apperi ti metti a
cavaddu u primmu cauci è sua (Turi Terzo)
|
Cu dî mulî (o di
scecchî) i fa cavaddî
i primmi caucî sü i sua
|
Cu dî spîranza campa
dîspîratü muorî
|
Cu dispriezza accatta
|
Cu è fissa
sta a so casa
|
Cu è riccu d'amici è
scarsu di guai
|
Cu è saziü
nün crîrî a cu ià fammî
|
Cu é surdu, mutu e ciecu, campa cent'anni"
(María Acciarito)
o
Cu é surdu, mutu e uorbu, campa cent'anni"
|
Cu fa benî muorî
ammazzatü
(variante:
Cu fa mali muori ammazzatu)
|
Cu fa centü e nün fa
unu nün fa mierütü a nîssunü
|
Cu füttî füttî
Diü pîrdüna a tuttî
|
Cu ià cchiu salî conza
a mînestra
|
Cu ià culü cünsidîra
|
Cu ià dînarî assai
semprî cunta , cu ià mugghierî bedda semprî canta
|
Cu ià lîncüa arriva a
Roma
variante:
Cu ià lîncüa passa ü marî
|
Cu ià manu e pieri nnà
bisognu de staffieri (Giuseppe Gaetano Trigili)
|
Cu ià pampèra s'a
sona
|
Cu ià pînsierî
nün dormî a nottî
|
Cu iappî nappî, iappî
nunn'appî Cu iappî iappî, nunn'appî nappî
(E' una variante giocosa e scioglilingua del famoso:
Cu n'appî n'appî de cassat'î Pasqua).
U iappu (plurale iappî, che non ha riscontro nella
lingua siciliana ufficiale) a Buccheri indicava una
specie di corta mantellina.
Iappu (verosimilmente derivante dall'abitudine di
indossare questa mantellina)
è anche la 'nciuria di Galia (padre del Dr. Galia e
fratelli) vissuto tra la fine dell'800 e i primi del
900).
Il gioco di parole consiste nei diversi significati che
queste assumono a seconda della posizione nella frase:
-Iappî (Ebbe) con Iappî (Mantelline Corte) e...
-(nun) N'appî (Non ne ebbe) con Nappî (Nappe, Scodelle).
Tradotta letteralmente in italiano la frase suona così:
Chi ebbe scodelle, mantelle non ebbe
Chi ebbe mantelle, non ebbe scodelle
|
Cu iappî panî morsî cu
iappî lucî campà
|
Cu ià terri, ià guerri
|
Cu ià u bonü e
nün sü pigghia
si chiamma sceccü attaccatü a pagghia
|
Cui Iù ?
|
Cu lieva u pani o nutaru lieva u pani e sa
figghi
|
Culü ca nun s'ha vistü
braca quannü sa vîrî tutta s'a caca
culu ca nun ha vistu brachi quannu i viri tuttu si
caca....
|
Cu lu dammî dammî e tè
l'amicizzia semprî c'è
Cu lu dammi e cu lu tè l'amicizzia sempri c'è
|
Cu lu dammi dammi e dammi tuttî l'amici diventüno
strannî
Cu lu dammi e sempri dammi, i cosi ritti addivèntunu
strammi. (Tanino Cannata)
|
Cu lu tempu e cu la
pagghia si maturunu i sciorbi (Turi Terzo)
|
Cu mali fa, mali
aspetta
|
Cu mancia fa müddîchî
|
Cu mancia patati campa
cent'anni
|
Cu mancia sulu s'affuva
|
Cu manìa mielî s'allîcch'e
itî
|
Cumannari è miegghiu do
futtiri
|
-Cumariiii u facistü u
ci cosa?
-U ci chi?
-A u ci sucu!
(Una comare do castieddü abbannìa all'autra d'a
lîfîsa)
|
Cu mettî tempü
perdî tempü
|
-Cümparî Giüvanni, chî
ià a scecca vostra?
-Ià a'rancü (sî cotîla
tutta)
|
Cu muorî arrîfrîsca (e
s'annaccuitìa)
|
Cu na figghia fi centu
ienniri
|
Cu na itata 'i mieli
s'acchiappunu centu muschi
|
Cu n'appî n'appî
de cassat'î Pasqua
|
Cu nascî tünnü
nün po' muorîrî quatratü
|
Cu na vistina
viestî a cincu figghi (Il guanto)
|
Cu niesci arriniesci
|
Cu nun piscia in cumpagnia o iè latru o iè na spia
|
Cu nün sa lieggirî a
so' scrittura iè sceccü di natura
|
Cu nün tî canosci
t'accatta carü
|
Cu n'uovu manciu
iu e tuttu u munnu
(Non e' un assurdo perche'
tuttu u munnu ha il seguente significato:lo mondo
della buccia.)
(Era una "perla" di Peppe Sarafino che ripeteva spesso).
|
Cu paia primma
mancia pîscî fîtüsü
|
Cu picca ià carü tienî
|
Cu picciriddî sî cürca
cacatü sî truova
|
Cu pievira si fa
lupu si lu mancia
|
Cu prattica co zoppu
all'annu zoppichìa
cu pratica u zzoppu all'annu zzuppia
|
Cu primma nün pensa
all'urtümü süspira
(variante)
Cu primma pensa, doppu nun suspira)
(variante)
Cu primma nun penza doppu suspira
|
Cu püncîrî si sentî
niescî 'nchianü
(variante: ...niesci fora)
|
Cürchîtî a cüddüra
|
Curchiti prestu e
susiti matinu se vuoi tieniri a bada u
vicinu
|
Curnutü e mazziatü
(variante: Curnutu e vastuniatu)
|
Curnutu pacinziusu
|
Curri curri ca cca t'aspettu
(lucia Randone)
|
Cü s'annamüra di
capiddî e di rentî 'ns'annammürat'i nentî
|
Cu sa canta sa sona
|
Cu sarba truova
|
Cu sa senti sa sona,
(Michele Mazzone )
|
Cu s'assîmîgghia
si pigghia
|
Cu si marita sta cuntentu gn'iornu, cu
ammazza n'porcu sta cuntentu n'annu!
|
Cu si marita e nun si
ni penti, truova a truvarura i Pancari (lucia
Randone)
|
Cu si spusa na
strata bivi na cannata
Cu si spusa no
quartieri... bivi no bicchieri
Cu si si spusa a
frustieri...bivi no chiascu"
|
Cu sî vardà sî sarvà
|
Cu spartî ià a miegghiü
partî
|
Cu sta nna mannira
mancia ricotta
|
Cu sula ioca cu nuddu
si srarria
|
Cu ti vuoli beni ti fa
chianciri cu ti vuoli mali ti fa ririri
variante
cu ti fa chianciri ti fa ririri cu ti fa
ririri ti fa chianciri
|
Cu troppu vuoli
nenti ià
o
Cu troppu vuoli
nenti strinci
|
Cu va pianu, va sanu,
va luntanu (e perdi u trenu)
|
Cu vicini e cu parenti
'nci'accattari nne ci vinniri nenti
|
Cu vuoli a Cristu
su'nnapprieia (variante: u Santu)
|
Cu vuolî troppü
nun pigghia nentî
|
Cu vuoli va cu nu'mmuoli
manna
|
<precedente |